Locul de lângă Bucureşti unde să tragi o fugă dacă nu ai cum să ajungi la munte. E puţin cunoscut, dar de o frumuseţe rară
Dacă vrei să profiți de vremea caldă și frumoasă din următoarele zile, primăvara ține cu tine. Pasionații de călătorii și aer curat, care nu au timp să ajungă până-n zonele montane, se pot bucura de un peisaj de vis în apropiere de București. Cum arată bijuteria arhitecturală pe care toți românii ar trebui să o vadă, măcar o dată.
Cum arată conacul de lângă București pe care toți turiștii vor să-l viziteze
La 37 de kilometri de Capitală se află o destinație care îți taie răsuflarea. Conacul Drugănescu este înconjurat de o oază verde de linişte, completând un tablou splendid de natură, care te va purta cu gândul într-un decor magic.
Impunătoarea clădire reprezintă o ctitorie brâncovenească de dimensiuni impresionante. Conacul se află situat în comuna Florești Stoenești din Giurgiu, având o istorie de mai bine de trei secole. În anul 1723, în apropierea clădirii a fost ridicată şi biserica „Buna Vestire”.
Conform celor de la Adevărul, detalii despre Conacul Drugănescu sunt trecute în Cuvântul înainte scris de Preasfinţitul Ambrozie, episcopul Giurgiului, la monografia Conacului Brâncovenesc Drugănescu, apărută sub coordonarea profesorilor Nicolae Vlădescu, Corneliu State şi a preoţilor Nicuşor Beldiman şi Mihail Muscariu.
„Ridicat între anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu, mare vornic de Târgovişte, situat în partea de sat a Stoeneştilor, numită Drugăneşti, după numele ctitorului, acest ansamblu cu
linii arhitectonice elegante şi îndrăzneţe se situează în rândul palatelor brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi Potlogi, având aceeaşi calitate şi acelaşi stil: zidărie din cărămidă, coloane din
piatră şi capiteluri frumos sculptate, prezenţa unei logii pe spate şi a unui foişor în partea dinspre nord, toate dominate de armonie şi echilibru”, notează jurnaliștii de la sursa citată.
Citește și Satul conacelor, un loc unic în România. E o adevărată comoară, puţini au habar de acest loc mirific
Ce reprezintă astăzi edificiul
Pentru că moștenitorii familiei Drugănescu nu au mai reuşit să se ocupe de celebrul conac, în anul 1939, prinţesa Marina Maria Ştirbey, cumpără clădirea, iar, ani mai târziu, ajunge să piardă reşedinţa.
Ulterior, Conacul Drugănescu a devenit muzeu al Dunării, urmând să fie înstrăinat de tot. În anii 1940-1942 arhitectul Gheorghe Cantacuzino a completat partea estică a edificiului cu încă o aripă.
De asemenea, foişorul clădirii, al cărui acoperiş este susţinut de opt coloane cu capiteluri sculptate în relief, a fost şi el largit. Conacul a fost reabilitat masiv între anii 1965 și 1967.
În anul 2012, Protoieria Bolintin, alături de Episcopia Giurgiului a reușit să readucă edificiul în patrimoniul judeţean.
„Testamentul ctitorilor a fost astfel împlinit şi, totodată, s-a realizată o reparaţie morală faţă de toate neajunsurile prin care au trecut arta, cultura şi mărturisirea creştină a acestor meleaguri”, arată episcopul Ambrozie, potrivit Adevărul.