Localul istoric care s-a redeschis în centrul Bucureștiului. A fost închis imediat după comunism

Cea mai veche cafenea din București și-a redeschis porțile din Centrul Vechi al Capitalei. Atestată, pentru prima dată, acum 210 ani, celebrul local unde cinau Mihai Eminescu și Ion Loca Caragiale s-a redeschis într-o clădire istorică. Cum se numește restaurantul. Toți bucureștenii o vizitează.

Cum arată cea mai veche cafenea din București

În data de vineri, 4 noiembrie, a avut loc redeschiderea celei mai vechi cafenele din București. Localul este plasat în Centrul Vechi al Capitalei sub numele de Cafeneaua Veche 9, într-o clădire istorică, atestată în anul 1812.

Cafeneaua Veche găzduia, pe vremuri, prânzuri diplomatice, întâlniri în cercuri literare și cine amoroase, ai căror protagoniști erau nume grele ale societății, precum Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Veronica Micle, Mișu Văcărescu și Regele Carol al II-lea.

Localul Cafeneaua Veche 9 a devenit, rapid, centrul de atracție al Capitalei. Zeci de români vin să bea o cafea la masa unde trona, cândva, marele poet național Mihai Eminescu sau savurează o bere așa cum bea celebrul nenea Iancu, Ion Luca Caragiale.

În ceea ce privește prețurile, o cafea la Cafeneaua Veche 9 costă 10 lei, pentru un espresso scoți din buzunar suma de 9 lei. Domnițele care vor să savureze un cappucino vor plăti 13 lei, în timp ce un frappe valorează nici mai mul, nici mai puțin de 24 de lei.

Povestea acestui local începe în anul 1781, când armeanul Ştefan Altîntop a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti să construiască o cafenea în apropierea Curţii Domneşti, în schimbul unei taxe de 10 taleri pe an.

Cafeneaua Veche datează din anul 1812

Prima atestare documentară a cafenelei datează de la începutul secolului al XIX-lea, mai exact în 1812, când proprietarul iniţial s-a hotărât să o vândă.

Pe vremuri, localul se numea Curtea Domnească, iar aspectul ei era de-a dreptul impresionant. Restaurantul ar fi avut pereții zugrăviți în alb, iar acoperișul ar fi fost închis la culoare.

De asemenea, fațada era decorată de o serie de bazoreliefuri în stil renascentist, amplasate între arcele ferestrelor prevăzute cu obloane de tablă.

„După marele incediu din 1847, care a mistuit mare parte din Bucureşti, cafenea a rămas încă în picioare, dar și-a schimbat proprietarii”, a povestit Viorel Neacşu, administratorul actual al restaurantului.

Cafeneaua a fost construită pentru a fi pusă la dispoziţia musafirilor domnitorului, fiind folosit un salon de primire unde oaspeţii puteau să-şi tragă sufletul şi să guste din cele mai bune băuturile alcoolice.