Localităţile din România care nu mai pot fi oraşe. Ce condiţii nu mai îndeplinesc
Conform rezultatelor ultimului recensământ al populației, două localități din România nu se mai încadrează pentru a fi orașe. Care sunt localităţile din România care nu mai pot fi oraşe. Acestea nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Două localități din România nu mai îndeplinesc statutul de oraș. Care este motivul
Două orașe din România, mai exact din Prahova, nu vor mai fi orașe, conform rezultatelor ultimului Recensământ al Populației.
Pentru ca o localitate din România să fie oraș trebuie să aibă peste 5000 de locuitori, iar aceste orașe nu mai au populația respectivă.
Azuga și Slănic nu mai au locuitorii necesari pentru a fi orașe
Orașele Azuga și Slănic au 3 901, respectiv 4 669 de locuitori și au fost depășite de comune precum Bucov, Blejoi, Târgșoru Vechi sau Măneciu, scrie observatorulph.ro.
La nivel național, circa 40 de orașe și tot atâtea municipii nu mai îndeplinesc din punct de vedere formal condițiile pentru a mai fi astfel denumite.
Cu cât s-a micșorat numărul de locuitori ai României
De asemenea, față de populația rezidentă înregistrată la recensământul din 2011, România a pierdut nu mai puțin de 1,1 milioane locuitori, mai exact 1.067,8 mii persoane, informează INS.
Din cele 42 de județe, aici intrând și municipiul București, 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile sunt județul Ilfov, care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
Unde sunt cele mai mari scăderi de populație
Cele mai mari reduceri de populație, potrivit Recensământului din 2022, sunt înregistrate de județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii de oameni mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii de oameni mai puțin).
În valori absolute, Bucureștiul a suferit cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat
De asemenea, conform INS, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, comparativ cu Recensământul din 2011, remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 ani și peste.
Astfel, indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu circa 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (Recensământ 2021) comparativ cu 101,8 (Recensământ 2011).
Adulții, dublul persoanelor tinere și a vârstnicilor
În plus, chiar dacă numărul tinerilor sub 15 ani a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la Recensământ 2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la Recensământ 2011 la 19,6% la Recensământ 2021).
Astfel, raportul de dependență demografică s-a mărit în decurs de un deceniu de la 47,0 (Recensământ 2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la Recensământ 2021).