Care este legătura între lene și inteligență: ce spune activitatea ta zilnică despre tine

Specialiștii susțin ca există o legătură între lene și inteligență și ne sugerează că oamenii inteligenți petrec mai mult timp lenevind.

Studiul pare să sugereze ideea că persoanele care au un coeficient de inteligență mare se plictisesc foarte ușor, iar asta îi determină să-și petreacă timpul gândind mai mult decât orice altceva. În schimb, oamenii activi s-ar putea preocupa de mai multe activități fizice pentru că în acest fel își pot stimula mintea cu tot felul de activități. Aceștia ar face asta fie pentru a scăpa de gândurile negative, fie pentru că se plictisesc altfel foarte ușor.

Cercetătorii de la Universitatea Florida Gulf Coast au realizat un test clasic, vechi de decenii, pentru a studia un grup de studenți. În faza inițială a testului, participanți au răspuns la un chestionar în care trebuiau să ofere o notă care să denote părerea lor la afirmații precum „Îmi face plăcere să realizez sarcini care mă fac să identific noi soluții la probleme” și „Gândesc cât este nevoie”, potrivit independent.co.uk.

În cea de-a doua etapă a studiului, candidații trebuiau să poarte un dispozitiv purtabil care le înregistra mișcările pe care le făceau și nivelul de activitate întreprinsă. Rezultatele le-a arătat cercetătorilor că grupa „gânditorilor” era mult mai puțin activă decât grupa „non-gânditorilor”.

Specialiștii sunt de părere că studiul amplu ar putea susține ideea că non-gânditorii se plictisesc mult mai ușor, motiv pentru care trebuie să-și umple ziua cu activități fizice suplimentare care să-i țină în priză. Dar lucrurile nu sunt atât de fericite nici pentru așa zișii gânditori, căci inteligența te face mai leneș, deci mai sedentar, și se știe că lipsa activităților fizice are un impact negativ asupra sănătății individului.

Deși cercetarea ilustrează câteva caracteristici fundamentale ale celor două grupe de persoane, ar trebui să ne păstrăm scepticismul cu privire la rezultatele subliniate de autorii studiului și să evităm generalizările. În primul rând pentru că cercetarea a fost realizată pe un număr restrâns de participanți, iar în al doilea rând pentru că știm cu toții măcar câte un exemplu care poate infirma aceste rezultate.