Leguma fermierilor români care este refuzată de supermarketurile din țară. Se deteriorează prea repede
În ultimii 20 de ani se tot voorbește de alimente bio, fie că vorbim de legume, verdeață, sau preparate din carne, cu toate că românii mâncau bio încă de pe vremea de tristă amintire. Cu toate astea, astăzi fermierii români au mari probleme în a-și vinde culturile de legume, de exemplu, în marile supermarketuri. Astfel că, am ajuns să vorbim azi de leguma fermierilor români care este refuzată de supermarketurile din țară, pe motiv că se deteriorează prea repede.
Sunt mai bune alimentele de la poarta fermei decât cele de la raftul supermarketului?
Căutarea celei mai sănătoase diete nu dă semne de încetare. Acum știm mai mult ca oricând despre efectele alimentelor asupra organismului și despre importanța antioxidanților, a grăsimilor sănătoase și a unui indice glicemic scăzut.
Dar ce se întâmplă dacă, în tot acest timp, mâncarea noastră a devenit mai puțin nutritivă? Dacă metodele moderne de agricultură intensivă, dintre care multe au rezolvat problemele de malnutriție atunci când au fost introduse pentru prima dată, au afectat conținutul de minerale și vitamine din ceea ce mâncăm? Oare faptul de a avea o aprovizionare constantă cu produse variate ar putea compromite bunătatea acestora?
În 2011, cercetătorii americani au comparat nutrienții din culturile americane din 1950 și 2009 și au constatat scăderi notabile ale cinci nutrienți în diverse fructe, inclusiv roșii, vinete și dovlecei. De exemplu, s-a înregistrat o scădere de 43% în ceea ce privește fierul și o scădere de 12% în ceea ce privește calciul.
Acest lucru este în concordanță cu studiul din 1999, în special în ceea ce privește legumele, care a constatat o scădere de 15 % a vitaminei C și de 38 % a vitaminei B2.
Produsele bio și studiile de calitate au ajuns la o concluzie
Un alt exemplu, apropos de întrebarea noastră, este că fructele și legumele cultivate în Regatul Unit au înregistrat scăderi similare. O comparație din 1997 a datelor din anii 1930 și 1980 a constatat că calciul din legumele proaspete pare să fi scăzut cu 19%, iar fierul cu 22%.
O reanaliză a datelor din 2005 a concluzionat că legumele din anii 1980 aveau mai puțin cupru, magneziu și sodiu, iar fructele mai puțin cupru, fier și potasiu.
Cu toate astea, trendul ultimilor 20-30 de ani este cel al legumelor bio, crescute în mod natural. Dar, așa cum vom relata mai departe, cel puțin în România fermierii se chinuie în a-și vinde către marile lanțuri de magazine producția de legume, fructe naturale.
Printre aceste probleme se numără și leguma fermierilor români care este refuzată de supermarketurile din țară. Iată care este aceasta și care sunt motivațiile lanțurilor de magazine.
Care este leguma fermierilor români care este refuzată de supermarketurile din țară
Când vorbim de legume proaspete, nu putem uita că banala varză este una din aceste legume și una din cele mai vechi legume cunoscute de om.
Dar, așa cum relata recent un fermier, a ajuns să fie leguma refuzată de marile supermarketuri din țară, iar motivul invocat este că se strică prea repede datorită procesului de oxidare rapidă.
Deși consturile de producție sunt mari, având în vedere că fermerii români încearcă să țină sus calitatea produselor, supermarketurile rfefuză constant să preia produsele. Așa s-a ajuns în situați în care varza este leguma fermierilor români care este refuzată în supoermarketuri.
Pe de altă parte, se pune o întrebare referitoare la importurile de legume din alte state, precum Italia, care deși au o perioadă relativ mare de a ajunge pe rafturi, își păstrează prospețimea.
Singura variantă de răspuns, sunt de părere specialiștii români, ar fi că aceste legume sunt tratate chimic și că acea calitate bio, nu este nici pe departe ceea ce se pretinde a fi.
Vezi și: Adevărul despre fructele și legumele de la Kaufland România. De unde provin ele, de fapt
Agricultura românească suferă din păcate
Agricultura românească suferă din păcate din cauza unor astfel de refuzuri, iar statul, deși încearcă să mențină activă producția internă, dă dovadă de imposibilitatea de acțiune când vine vorba de importuri.
În cele din urmă cei care au de suferit din această rpactică sunt fermierii locali care pierd anual sume mari de bani, odată la plantarea, creșterea și întreținerea culturilor de legume, și pe de alta la vânzarea acestora spre marile lanțuri de magazine, de cele mai multe ori renunțând la prețul mare cerut pentru a-și putea acoperi măcar o parte din cheltuieli.