Leguma care i-a îmbogățit pe doi români. Au revenit în țară din Germania și au dat lovitura
Pentru zona în care ne aflăm, anumite plante din zona leguminoasă ar putea crește ceva mai greu, dar se pare că nu este chair așa, având în vedere că a devenit peste noapte leguma care i-a îmbogățit pe doi români, care au revenit în țară din Germania și au dat lovitura.
„Hrana regilor”, sau leguma care i-a îmbogățit pe doi români
Ludovic al XIV-lea, care nu era străin de lucrurile frumoase, a fost atât de încântat de sparanghel, încât l-a numit regele tuturor legumelor și a comandat construirea unor sere speciale pentru a putea fi cultivat pe tot parcursul anului.
Sparanghelul proaspăt, face parte din legumele pe care să le plantezi în grădină în octombrie, și este disponibil doar timp de aproximativ trei luni, de la jumătatea lunii martie încolo, iar popularitatea sa în creștere a stimulat importurile. Cei mai mari producători de sparanghel din lume sunt China, Peru și Mexic, iar Spania cumpără cantități uriașe pentru a satisface cererea în timpul toamnei și iernii.
Sparanghelul proaspăt, produs la nivel local, poate fi un pic mai greu de găsit, dar o căutare prin piețe în următoarele săptămâni merită pentru cei care doresc să profite la maximum de sezon. Același sparanghel se pare că a devenit leguma care i-a îmbogățit pe doi români, care au revenit în țară din Germania și au dat lovitura.
Cei doi fermieri au revenit în țară din Germania și au dat lovitura
Planta este originară din zona mediteraneană, iar consumul de sparanghel poate fi urmărit încă de la vechii egipteni. De asemenea, era popular și la greci și la romani, fiind inclus în colecția de rețete intitulată „De Re Coquinaria” (Despre gătit), scrisă în secolul al IV-lea și considerată cea mai veche lucrare de acest tip care a supraviețuit.
Se pare că a câștigat în popularitate și în România, având în vedere că doi români au decis în urmă cu ceva vreme să revină în țară, după ce și-au făcut un rost în Germania, și în localitatea natală din județul Bihor, s-au apucat de agricultură, dar nu oricum și nu cultivând orice, ci sparanghelul, sau cum mai este cunoscut, hrana regilor.
Cei doi spun că au început cu puțin, cultivând pe o suprafață relativ mică, și după ce au constatat că au succes, au decis să treacă la cultivarea pe suprafețe mai mari, iar astăzi vând kilogramul de sparanghel cu 45 de lei.
În acest moment au o suprafață cultivată de 2 mii de metri pătrați, iar investiția românilor, inițial de 3 mii de euro, ar putea fi recuperată mai repede decât și-au plănuit.
Sparanghelul era apreciat atât pentru utilizările sale medicinale, recomandat pentru consumul zilnic, cât și pentru aroma sa, proprietățile sale diuretice, datorate în mare parte conținutului ridicat de potasiu, sunt bine cunoscute, și era adesea recomandat pentru purificarea sângelui.
Sparanghelul, un diuretic și afrodiziac
Cu toate acestea, efectele sale asupra sufletului erau mai puțin purificatoare, deoarece sparanghelul era renumit în perioada Renașterii și pentru influența sa puternică asupra libidoului, fiind utilizat pe scară largă ca afrodiziac.
Deși acest lucru i-a sporit, fără îndoială, popularitatea în rândul unora, Biserica Catolică a adoptat o atitudine mai severă, iar leguma ar fi fost interzisă în sălile de mese din numeroase mănăstiri.
În Evul Mediu s-a înregistrat un declin general al producției de legume proaspete, iar astăzi, popularitatea sa reînnoită în întreaga Europă poate fi atribuită, în parte, pasiunii lui Ludovic al XIV-lea și creșterii inevitabile a consumului în societatea la modă.
Sparanghelul a continuat să fie un fel de produs de lux până în vremuri recente. Rămâne mai scump decât unele legume, dar acest lucru se datorează grijii necesare în timpul recoltării și transportului.