Klaus Iohannis rămâne președintele României până la noile alegeri prezidențiale
Klaus Iohannis rămâne în funcția de președinde al țării, până la organizarea alegerilor prezidențiale. Decizia vine în urma anulării rezultatelor primului tur de scrutin de către CCR. Conform DIGI24, Iohannis rămâne la Cotroceni până la organizarea următoarelor alegeri.
Mandatul lui Klaus Iohannis se prelungește
Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie în luna decembrie, după alegerile prezidențiale din România. CCR a decis vineri, 6 decembrie, să anuleze rezultatele primului tur de scrutin, astfel că procesul electoral trebuie să fie reluat. BEC și AEP urmează să stabilească procedura și datele la care vor fi reluate alegerile, dar până atunci, Klaus Iohannis rămâne la Cotroceni.
Cel mai probabil, votul ar urma să fie reluat în ianuarie 2025, astfel că Iohannis ar putea rămâne în funcție până la alegerea unui nou președinte. Mandatul președintelui României este de cinci ani, iar pentru Klaus Iohannis ar fi urmat să se încheie pe data de 21 decembrie. Constituția are prevederi clare despre perioada în care șeful statului își exercită funcția.
Ce scrie în articolul 83 din Constituție
Articolul 83 din Constituția României specifică faptul că „mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului”. Klaus Iohannis, reales pentru al doilea mandat, a depus jurământul pe 21 decembrie 2019, ceea ce înseamnă că actualul său mandat se încheie oficial pe 21 decembrie 2024. Totuși, conform aceluiași articol, „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”.
Decizia recentă a Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale și de a relua întregul proces electoral creează o situație inedită. În acest context, depunerea jurământului de către un nou președinte înainte de data de 21 decembrie 2024 este imposibilă.
Constituția României prevede și posibilitatea prelungirii mandatului prezidențial în anumite condiții excepționale. Astfel, la punctul 3 al articolului 83 se precizează: „Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”. Aceste scenarii reprezintă singurele excepții prin care mandatul unui președinte în exercițiu poate fi extins oficial.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre fără precedent, să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale, determinând reluarea întregului proces electoral de la zero. Decizia a fost luată cu doar două zile înainte de turul al doilea, în care urmau să se confrunte candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi, reprezentanta USR.
Această hotărâre a CCR a fost luată după validarea inițială a rezultatelor primului tur și după o renumărare a tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi exprimate. Deși votul în diaspora era deja în desfășurare, anularea alegerilor a impus oprirea tuturor procedurilor electorale și reorganizarea completă a scrutinului.