Klaus Iohannis, decizie de ultimă oră. Ce mutare a făcut azi

Președintele Klaus Iohannis a făcut o mutare care ar putea, sau nu, să le dea șah mat PSD-iștilor. Șeful statului a sesizat CCR cu privire la legea care stabilește că Legislativul decide data alegerilor parlamentare, iar nu Guvernul. Care sunt argumentele lui Iohannis, aflați în cele ce urmează.

Klaus Iohannis, șah la PSD

Astăzi, președintele Iohannis a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii prin care Parlamentul decide data alegerilor parlamentare, nu Guvernul.

Legea a fost adoptată de Legislativ la finalul lunii iulie, atunci când parlamentarii au stabilit că alegerile pot fi organizate cel mai târziu în 15 martie 2021 și nu mai devreme de 6 decembrie 2020, iar data scrutinului va fi stabilită printr-o lege organică.

„Prin dispoziţia criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare“, arată șeful statului în textul sesizării depuse la CCR.

Controversă privind stabilirea datei alegerilor

Iohannis mai susține că rezervându-şi competenţa de a stabili data alegerilor, Parlamentul nu oferă posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă în această privință.

„Aşadar, potrivit legii criticate, respectarea periodicităţii alegerilor parlamentare prin fixarea datei este intim legată de voinţa exclusivă a Parlamentului, însă instituirea unei asemenea obligaţii plasează autoritatea legiuitoare în afara mandatului reprezentativ, prin încălcarea libertăţii de voinţă a deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului, nevoiţi ab initio să acorde votul exclusiv în sensul adoptării unei legi organice“, mai arată sursa citată.