Istoria Pasajului Ciurel. Cel mai controversat proiect al momentului din București

“Cel mai important proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani din Capitală”, aşa cum l-a numit Gabriela Firea, a fost inaugurat pe 19 septembrie 2020, la ora 07:00. Puţini bucureşteni ştiu, însă, care este istoria Pasajului Ciurel din Capitală.

Istoria Pasajului Ciurel începe în 2006

În anul 2006, Pasajul Ciurel apărea, pentru prima oară, ca proiect iniţiat de Primăria Capitalei, pe vremea când edil al Bucureştiului era Sorin Oprescu. După patru ani abia, Primăria a demarat lucrările, iar contractul cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct avea termen de finalizare 35 de luni. Asta înseamnă că în 2014, şoferii bucureşteni trebuiau să circule deja pe pasaj. Din păcate, timp de zece ani, proiectul a fost blocat în instanţă din cauza acuzaţiilor de abuzuri aduse Primăriei Generale a Capitalei.

„Acest proiect a fost blocat de Mihail Daneş, cofondator al Uniunii Salvaţi Bucureştiul, prieten şi susţinător al lui Nicuşor Dan şi de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul. De ce? Pentru că dl Daneş şi-a construit în zona respectivă o casă, evaluată la aproape 1 milion de euro, cunoscută drept „casa roz” de la Ciurel şi celebră deja pe diferite site-uri, casă ce are, printre altele, şi un adăpost antiatomic.

Blocajul creat de Nicuşor Dan, asociaţia să şi familia Daneş a cauzat Primăriei Capitalei pierderi de aproape 10 milioane de euro. Sume care au fost solicitate de constructor în baza prevederilor contractuale. Proiectul a costat în final 50 de milioane de euro, deşi ar fi trebuit să coste doar 40”, a declarat Gabriela Firea.

Pasajul, însă, face parte dintr-un proiect amplu, care ar duce traficul de pe Splaiul Independenței direct în Autostrada A1, şoferii evitând astfel Bulevardul Iuliu Maniu, permanent sufocat de maşini.

Pasajul Ciurel, fără utilitate?!

Din păcate, spun specialiştii, lipsa continuării Pasajului Ciurel spre A1 sau Centură, nu rezolvă mare lucru din aglomeraţia din Bucureşti, însă Gabriela Firea a anunţat că se lucrează deja la proiectul tehnic pentru cea de-a doua etapă a proiectului, Nod Virtuţii – Bd. Uverturii.

„Proiectul finalizat – Nod Virtuţii – este componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii şi apoi până la Sos. de Centură. Aşadar, nu este o lucrare care nu duce nicăieri, ci face legătura cu autostrada, continuăm proiectul şi rezolvăm probleme importante de trafic în zonă”, spune primarul Capitalei.

Nod Virtuţii, date tehnice:

Lungime totală – aproximativ 1 kilometru
Lungime pod hobanat – circa 235 de metri
Înălţime pilon central – 68,2 metri
Număr de structuri – 12 pasaje rutiere şi un pod hobanat
Număr de hobane – 24 perechi de hobane.