Iohannis l-a primit la Cotroceni pe principalul opozant al aderării României la Schengen. Karl Nehammer: „Miza e uriaşă”

de: Ștefan R. Apostol
07 03. 2024

Tensiunile dintre Austria și România au ajuns la cote înalte, mai ales după votul împotriva aderării statului român la spațiul Schengen. Dar, sperând că va reuși să-l înduplece, Klaus Iohannis a ales calea diplomativă, astfel că astăzi l-a primit la Cotroceni pe principalul opozant al aderării României la Schengen, Karl Nehammer.

Karl Nehammer față în față cu Iohannis, după votul de veto pentru Schengen

În decembrie 2021, Karl Nehammer vota împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, iar motivațiile sale, cel puțin în privința statului român, era că nu sunt îndeplinite cerințele de securitate ale granițelor, lucru cu totul neadevărat, în comparație cu statul vecin de la Dunăre.

România a reușit în acești ani, încă de la momentul cererii de aderare, să-și ducă la bun sfârșit toate cerințele comisie pentru securizarea granițelor, toate fiind verificate de comisarii europeni pe aceste probleme, inclusiv voci din alte state europene au încercat să convingă Austria să permite aderarea României la Schengen, iar de aici au început acuzațiile, dar și demersurile legale ale guvernlui de la București de a da în judecată Austria.

„Este varianta posibilă dacă executivul din Austria va insista”

Deși nu sunt speranțe nici pentru 2024, România încă mai încearcă diplomatic să înduplece cancelaria austriacă, astfel că astăzi Karl Nehammer a ajuns la Palatul Cotroceni, la prima întâlnire oficială a acestuia cu Klaus Iohannis. Prezențșa cancelarului la București are legătură și cu Congresul Partidului Popular European, unde sunt peste 2.000 de delegați din 44 de țări membre, inclusiv președintele Parlamentului European, șeful Comisiei Europene, șefi de stat și de guvern și alți oficiali din familia Partidului Popular European.

Klaus Iohannis: „Am convenit să continuăm procesul pentru aderare”

În timpul întâlnirii oficiale, care a avut loc începând cu ora 12:00, cei doi au discutat preponderent despre criza generată de votul Austriei, dar și despre demersurile necesare pentru a continua procesul de aderare. De altfel, într-un text publicat pe rețelele de socializare, Klaus Iohannis preciza care au fost concluziile finale ale acestei întâlniri:

„În discuția mea cu Cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Spațiul Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. Uniunea Europeană trebuie să fie unită, puternică, prosperă, iar acest lucru va consolida în continuare securitatea UE în beneficiul tuturor cetățenilor noștri”, a scris președintele pe Twitter.

Karl Nehammer: „Miza e uriaşă”

Pe de altă parte, se pare că oficialul austriac nu a dat semne că și-ar fi schimbat cu mult discursul, cu mult față de cel avut la votul de veto. În discursul său din cadrul congresului, Karl Nehammer spune că „Miza e uriaşă„, aducând în discuție și războiul din Ucraina care a determinat un exod al cetățenilor ucraineni din fațarăzboiului declanșat de Rusia:

„Partidele se radicalizează în Uniunea Europeană, miza este uriaşă. Ne trebuie apărare la graniţele externe, suntem ameninţaţi.

Trebuie să ne facem temele, să vedem cum îmbunătățim această Europă. Trebuie să arătăm că luăm în serios migrația ilegală. Trebuie să luăm în serios granițele externe și să oferim siguranță la graniță. Avem nevoie de finanțare pentru protecția granilor și proceduri de azil. Avem nevoie de o mișcare pregătită să arată forța.

Trebuie să demonstrăm aceste valori, nu doar să le arătăm.”, a declarat cancelarul  Nehammer în discursul susținut azi la Congresul Partidului Popular European.

Karl Nehammer ÖVP (foto Profimedia)

Pe de altă parte, Klaus Iohannis a vorbit și el despre realizările UE din ultimii ani, despre securizarea granițelor, dar și despre eforturile care trebuie făcute pentru a avea o Europ mai sigură, inclusiv prin susținerea continuă a eforturilor de război ale Ucrainei, spunând că „Trebuie să le reamintim oamenilor că toți beneficiem de pe urma garanțiilor de securitate ale NATO”.