Iohannis, scos din schemă: Dragnea și Tăriceanu vor face o ”restructurare guvernamentală”

de: Puiu Alexandru
18 04. 2019

Pentru a evita amânările din partea președintelui de a aproba cele mai noi schimbări de miniștri propuse de Dragnea, liderii PSD-ALDE au găsit un nou artificiu legislativ.

În ultimii ani, singurul lucru bun pe care l-au făcut Dragnea și ai luat a constat în forțarea populației de a se documenta pe marginea legislației de la noi. Așa am învățat cum poate fi contestată constituționalitatea unei legi și care este motivul pentru care guvernarea PSD-ALDE va rămâne în istorie ca una a ordonanțelor de urgență.

Cea mai nouă lecție pe care trebuie să o înveți ține de restructurarea guvernamentală, în detrimentrul remanierii guvernamentale. În trecut, Dragnea și Tăriceanu au apelat exclusiv la remanieri pentru a înlocui guvernele dezastruoase și premierii de care până și oficialilor PSD-ALDE le-a fost rușine. De această dată, va fi vorba de restructurare, cu scopul de a schimba din funcție trei miniștri, printre care și Tudorel Toader de la justiție.

„Revocarea unui ministru este atributul exclusiv al premierului. Această decizie nu poate fi contracarată de președinte. Unde poate președintele să intervină este evident la faza următoare, anume numirea, unde știți că prin adăugire la Constituție, în 2007, Curtea îi dă președintelui dreptul să refuze o dată numirea unui ministru, justificat. Președintele nu e în joc, el trebuie doar să semneze drecretul de revocare. Vedem ce o să fie în continuare. Având în vedere aceste lucruri, da, avem în vedere această posibilitate de a face o restructurare a guvernului care să permit primului ministru o mișcare mai amplă și care să evite piedicile pe care ar putea să le pună președintele”, a susținut Tăriceanu, la Antena 3, întrebat dacă ar fi o soluție ca restructurarea guvernamentală să treacă prin Parlament.

Președintele senatului nu s-a ferit să afirme că adoptarea unei restrcturări guvernamentale se ia serios în calcul doar pentru a-l scoate din schemă pe președintele Klaus Iohannis. Pe parcursul zilei de ieri, au fost transmise către șeful statului propunerile de numire ale noilor miniștri ai Justiției, Fondurilor Europene și Românilor de Pretutindeni. În mod normal, până când Iohannis nu și-ar fi dat acordul, foștii miniștri ar fi rămas în funcție, indiferent dacă mai aveau sau nu parte de suport politic din partea partidelor care i-au propus inițial.

”Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a transmis, în această seară, președintelui României, Klaus Iohannis, propunerile de numire a noilor miniștri pentru portofoliile Ministerului Justiției, Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Totodată, premierul a transmis către Administrația Prezidențială propunerea de revocare a ministrului Justiției, Tudorel Toader, și demisiile ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, respectiv, ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX. În locul celor trei au fost propuși Eugen Nicolcea (deputat), Oana Florea (deputat) și Tit Liviu Brăiloiu (senator).

Pentr a sintetiza diferențele între formalitățile de restructurare și remaniere, cei de la HotNews au publicat o listă ușor de urmărit.

Remanierea guvernamentală 

  • se face în urma vacantării postului de ministru ca urmare unei demisii sau a unei revocări din funcție.
  • Premierul trimite președintelui propunerea de revocare a ministrului și de numire a înlocuitorului
  • Președintele este cel care emite decretele de revocare și de numire a miniștrilor
  • Președintele poate refuza, motivat, o singură dată propunerea de numire, premierul fiind obligat să vină cu o altă propunere
  • Ca durată, procedura se poate prelungi. În cazul ultimei remanieri, președintele refuzând propunerile inițiale ale premierului care a fost nevoit să numească interimari pe posturile de la Dezvoltare și Transporturi. Numirea noilor miniștri a avut loc după 45 de zile, la expirarea interimatului.

Restructurarea guvernamentală

  • presupune modificarea componenței Guvernului:
  • a) fie prin reorganizare care înseamnă reducerea sau suplimentarea portofoliilor;
  • b) fie prin modificarea algoritmului politic, cedare sau preluare de portofolii între membrii unei Coaliții.
  • În ambele cazuri componența Guvernului se modifică și, potrivit Constituției, trebuie validată de către Parlament.
  • Astfel, miniștrii propuși de premier sunt audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului și validați de plenul Parlamentului cu votul a jumătate plus unu din numărul de parlamentari, mai exact 233 de voturi.
  • În aceste condiții, președintele este obligat să-i numească, procedura putând fi foarte scurtă ca durată.