Cum se pun penalii la adăpost și obligă operatorii să spună tot

Pe 10 octombrie, un senator PSD a dus lupta cu justiția mai departe. O inițiativă legislativă restricționează masiv opțiunile de interceptare. Sunt aduși în joc și operatorii.

Șerban Nicolae, senator PSD, a avut o inițiativă legislativă care schimbă cadrul în care funcționează interceptările suspecților în diverse dosare penale. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat pe 10 octombrie inițiativa.

Potrivit actului normativ, operatorii sunt obligați să comunice persoanelor vizate, în termen de maximum 60 de zile, că sunt interceptați, dar și de către cine și în ce scop.

La vot, legea a trecut cu 178 de voturi „pentru” (PSD, ALDE, UDMR, minorități), 84 de voturi „împotrivă” (PNL, USR) și 16 abțineri (PMP, neafiliați).

Scuza pe care a găsit-o senatorul PSD e că legislația internă trebuie să se supună GDPR.

Legea propusă de senatorul PSD prevede obligativitatea operatorilor de date personale să răspundă în maximum 60 de zile celor interesați dacă sunt sau nu interceptați. „Art. 12 (1) Operatorii sunt obligați să instituie măsurile organizatorice, tehnice și de procedură pentru a furniza persoanei vizate informațiile necesare […] și pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfășurate”, se arată în această propunere.

Totodată, va trebui să transmită solicitantului cine a solicitat interceptarea, pe ce motiv și pentru ce perioadă, conform G4Media.

Ce obligații mai au operatorii, conform inițiativei senatorului PSD

Operatorul poate, dar nu e obligat, să amâne, să restricționeze sau să omită. Dar doar pentru maximum un an.

„Art. 15 (1) Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricționării sau omiterii furnizării de informații persoanei vizate […] numai dacă […] o astfel de măsură este necesară […] pentru: evitarea obstrucționării bunei desfășurări a procesului penal, evitarea prejudicierii, prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau a executării pedepselor, protejarea ordinii și siguranței publice, protejarea securității naționale, protejarea drepturilor și libertăților celorlalți”, se mai arată în propunere.

• (2) Măsura amânării furnizării de informații se dispune pe o perioadă ce nu poate depăși un an (…) Măsura amânării poate fi prelungită în interiorul termenului de un an. La împlinirea termenului pentru care măsura amânării furnizării de informații a fost dispusă, operatorul transmite informațiile prevăzute de lege.
• (4) Măsura restricționării furnizării de informații se dispune în situația în care incidența condițiilor care fac imposibilă comunicarea nu este limitată în timp. În situația restricționării furnizării de informații, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma și conținutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.
• (5) Măsura omisiunii (…) se dispune în situația în care chiar și simpla informare a persoanei vizate cu privire la una sau mai multe operațiuni de prelucrare este de natură să afecteze una dintre activitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d).
• (6) Omisiunea furnizării de informații poate să fie parțială sau totală. În situația omisiunii parțiale, persoana vizată este informată, în termen de cel mult 60 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării, cu privire la categoriile de prelucrări care nu sunt de natură a afecta activitățile prevăzute la alin. (1). În situația omisiunii totale, operatorul transmite persoanei vizate un răspuns. Forma și conținutul răspunsului sunt stabilite de fiecare operator în parte.