INSP, anunț de ultimă oră privind decesele înregistrate în săptămâna 17 – 23 ianuarie. Ce au avut în comun 85,7% dintre pacienții răpuși de Covid-19

INSP trage un mare semnal de alarmă în rândul românilor după analiza raportului săptămânal de supraveghere, în perioada 17-23 ianuarie. Potrivit instituției, în cursul săptămânii trecute, din totalul cazurilor Covid-19, jumătate au fost confirmate la persoanele nevaccinate, ceea ce înseamnă că procentul infectărilor este echitabil atât la cei vaccinați, cât și nevaccinați. O diferență semnificativă apare, în schimb, atunci când este analizat profilul persoanelor decedate.

Zonele în care au fost înregistrate cele mai multe cazuri Covid-19

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat, recent, că un număr semnificativ de cazuri Covid-19 s-a înregistrat în Bucureşti, Timiş, Cluj, Constanţa şi Bihor, respectiv 38,9%. De asemenea, INSP a confirmat că 55,8% dintre infectări au fost înregistrate în rândul persoanelor nevaccinate.

Dintre persoanele vaccinate care s-au infectat, o parte erau imediat după vaccinare, iar altele erau la mai mult de șase luni după efectuarea ultimei doze, mai menționează instituția.

Cu privire la decesele înregistrate în ultima săptămână, 25,3% din totalul acestora au fost înregistrate în Bihor, Bacău, Galaţi, Mureş şi Suceava, în timp ce 85,7% dintre pacienții răpuși de Covid-19 erau nevaccinați.

Potrivit statisticilor, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 85,9% din totalul deceselor s-a înregistrat în rândul persoanelor de peste 60 ani, iar 54,4% din decese au survenit în rândul bărbaţilor. 93,3% din persoanele decedate au suferit de cel puțin o cormobiditate, potrivit Agerpres.

INSP, despre persoanele considerate contact direct al persoanelor cu Covid-19

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat pentru a treia oară, de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

Având în vedere că numărul infectărilor crește într-un ritm accelerat, criteriile epidemiologice observate în decursul acestui nou val se pot modifica în urma unei analize mai atente a evoluției cazurilor.

Astfel, INSP a transmis, cu puțin timp în urmă că, în această perioadă, sunt considerate criterii epidemiologice, cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

• contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului;
• rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului;
• instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

De asemenea,  cazurile considerate contact direct sunt următoarele:

• persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
• persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
•  persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
• persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute;
•  persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri;
•  persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

„Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct”, reaminteşte INSP.