Înregistrarea audio a cutremurului din 1977. Ce pățesc cei care o ascultă

În data de 4 martie 1977 România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale. Cutremurul a lovind partea de sud a României, la ora 21.22. Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 km. Seismul cu efecte devastatoare a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică.

Înregistrarea audio a cutremurului din 1977

Conform specialiștilor în seismologie, cutremurul din 1977 a avut energia distructivă eliberată egală cu cea emisă de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Cutremurul a fost, pe cât de puternic ca și intensitate, pe atât de plin de dramatism și traume pentru toată lumea. În afară de amintirile dureroase ale fiecărui om, din acea perioadă, și de imaginile filmate sau suprinse de aparatul de fotografia, a rămas și o terifiantă înregistrare audio a celor 55 de secunde de teroare și groază, din timpul cutremurului din 4 martie 1977.

Ce pățesc cei care o ascultă

În această înregistrare se aud strigăte de femei, bărbați și copii, cum se prăbușesc pereții, geamurile cum se sparg. În aceeași înregistrare se aud cum unii oameni se reped îngroziți pe scări au spre ieșiri.  Aceeași teamă care i-a îndemnat pe alții să se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar și cazuri de femei care au născut înainte de vreme.

Dacă e să facem un bilanț al celor întâmplate în acea seară fatidică de 4 martie 1977, am constata cât de distructiv a putut să fie acel cutremur, iar bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti, umărul total al persoanelor accidentate ridicându-se la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost, circa 760 de unităţi economice au fost afectate. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii. Un raport amănunţit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicităţii și în Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.