Incredibila poveste a Miței Biciclista, curtezana de lux a unor vremuri vechi bucureștene. Cum a ajuns să deţină vila superbă din Amzei
Vila bucureșteană, din strada Cristian Tell, nr.11-13, de lângă Piața Amzei, supranumită „Mița Biciclista”, a fost și mai este, toată luna decembrie, vedetă pe rețelele de socializare datorită felului spectaculos în care a fost decorată și iluminată pentru sărbătorile de sfârșit de an.
Când a fost construită vila Miței Bicilista
Vila, una din cele mai frumoase din București, a fost finalizată în 1900 și a fost construită în stilul art nouveau. A fost locuită, decenii, de Maria Mihăescu, poreclită, și veți afla imediat de ce, Mița Biciclista, o faimoasă curtezană a vremii, care a ajuns în paturile unor mai multor personalități ale acelor timpuri, incluzând capete nobiliare, printre care chiar însuși regele Leopold al Belgiei.
Până să intrăm în biografia spumoasă și picantă a Miței Bicilista, să mai spunem că, după Revoluția din decembrie 1989, ani de zile, vila, abandonată, se degradase serios, devenind adăpost pentru oamenii străzii. Abia după ce a fost revendicată și câștigată în instanță de moștenitori ai Mariei Mihăescu, apoi vândută unei firme spaniole, imobilul a fost renovat.
Cât a costat renovarea vilei Miței Bicilista
Totul a costat nu mai puțin de 4,5 milioane de euro. Vila, în prezent, este deținută de un afacerist român, deși între timp s-a pus pe rol un proces de contestare a proprietarului și actului de vânzare-cumpărare. Spațiul generos și deosebit de luxos a devenit, în ultimul timp, gazdă a multor evenimente de cultură sau de promovare a unor campanii umanitare, cu invitați din zona marilor personalități ale zilei.
Celebritatea vilei, dincolo de felul în care arată acum, cu decorațiunile și luminile care o îmbodobesc de sărbători făcând-o vedeta zilei în peisajul urban bucureștean, vine tocmai de la personajul care îi dă numele – Mița Bicilista.
Cine a fost, de fapt, Mita Biciclista
Cine a fost Mița Biciclista, tânăra cu mama femeie de serviciu
Pe numele ei real, așadar, Maria Mihăescu, vedetă, istorică, îi putem spune, s-a născut în 1885, în satul Dițești, județul Prahova. De precizat, aici, că sursele biografice sunt cronicile, însemnările și memoriile unor mari istorici, contemporani cu Maria Mihăescu, sau continuatori ai istorisirilor despre acest mai mult decât interesant personaj feminin monden de acum un secol.
Istoricii Adrian Majuru și Neagu Djuvara, acesta, mai ales prin consemnările sale din cartea sa autobiografică ”Un secol cu neagu Djuvara”, sunt cei care au menținut vie imaginea Miței Bicilista.
Aceasta se născuse într-o familie nevoiașă, mama sa fiind femeie de serviciu, la data nașterii fiicei sale, trudind pentru un neamț. La vârsta de 13-14 ani, fata se împlinise, devenise atrăgătoare și începuse să trezească interesul celor care o vedeau. Și Maria, căci nu căpătase celebra poreclă pe atunci, era conștientă de ce se întâmpla în jurul ei.
Apoi, abia trecută de 14 ani, cu banii căpătați de maică-sa de la neamțul pentru care lucra sau ai altui binevoitor, să spunem, așa, căci cronicile sunt imprecise și zgârcite în acest sens, faţa fusese trimisă la un pension din Paris.
Mița Biciclista, şcolită la Paris, prima femeie din Bucureşti cu bicicletă
Faptul i-a permis să dobândească educație și maniere alese, ceea ce i-a folosit din plin pentru ceea ce avea să devină în scurt timp. Adică, curtezana de lux. Neagu Djuvara a fost, însă, mai direct.
”Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi (vila din Cristian tell, n.r.)”.
Pentru că, da, Maria Mihăescu ar fost prima femeie din Bucureşti care s-a deplasat cu bicicletă, după cum o spune tot marele istoric Djuvara.
Cum a devenit Maria Mihăescu Mița Biciclista
Și acum este momentul să explicăm de unde i s-a tras Mariei Mihăescu porecla prin care a căpătat notorietate și care a parcurs, iată, istoria unui veac întreg.
Curtezana își alegea țintele, clienții, numai în rândul bogătașilor și al personalităților vremii. Maria se plimba zilinic, cu orele, pe arterele centrale are Bucureștiului, în special pe Calea Victoriei, care era înțesată de terase și grădini unde se relaxau, la un șpriț sau bere, boierii zilei, personalitățile culturale, ofițerii de carieră și înalții funcționari.
Conștientă de farmecul ei ca și de faptul că pasiunea sa pentru mersul pe biciletă, Maria făcea curse pe bicicleta sa, sub privirile pofticioase ale notorietăților care își înmuiau mustățile în țapii de bere, pe terasele și grădinile centrale.
Maria a fost remarcată, la un moment dat, încă de adolescentă, de un ziarist cunoscut al timpului, George Ranetti, care se îndrăgostise lulea de frumoasă fetișcană care defila pe bulevarde pedalând. Acesta i-a făcut curte asiduu, cerându-i prietenia și exclusivitatea farmecelor și trupului său.
Tânăra, care nu ar fi renunțat nicidecum la beneficiile pe care i le aducea amorul liber, l-a refuzat direct și irevocabil. Refuzul frust, nu doar că l-a îndurerat pe tânărul gazetar, dar i-a și stârnint furia, trezind în el dorința de răzbunare. Astfel a apelat la cea mai ascuțită armă pe care o deținea și pe care o mânuia cu pricepere. Condeiul.
Porecla Miței Biciclista, o răzbunare
I-a trântit, astfel un articol tinerei în care, nu doar că a ironizat-o, dar i-a mai atribuit și poreclă, supranumele, care a făcut istorie. ”Mița biclista”, după cum s-a intitulat chiar articolul respectiv.
Și dintr-o dată Maria Mihăescu a devenit Mița Bicilista, nume sub care era apelată, comentată și pomenită constant, și care a parcurs, după cum se vede, decenii în șir.
Reacția curtezanei la publicarea articolului despre ea a fost una de furie. Istoricii i-au consemnat vorbele, spuse și repetate tuturor, după apariția articolului defăimător.
”Ştii cine m–a botezat Miţa Biciclistă? Porcul de Ranetti care se luă de toată lumea, nu l–ar mai răbda pământul”, ar fi spus Maria Mihăescu și așa și este și consemnat în volumul ”Istoria pe placul tuturor”, al istoricului și scriitorului băcăuan Eugen Șendrea.
Cum a ajuns Mița Biciclista să deţină vila din zona Amzei
Mița Bicilista prospera de pe urma amorurilor sale pe bani, bijuterii sau alte benficii. Astfel a și intrat în posesia celebrului imobil de zona Amzei, vila fiindu-i dăruită de însuși Regele Ferdinand, sursele istorice neprecizând pentru ce anume sau cu ce prilej. Speculațiile nu au lipsit, însă. Cronicarii vremii spun că vila costase nu mai puțin de 4 milioane de lei, un preț fabulos.
Mița Bicilista a făcut ravagii, de altfel, în rândul marilor personalități ale timpului său, printre aceștia numărându-se bărbați celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga, ca să pomeni doar două nume.
Există puține fotografii cu Mița Bicilista, iar descrierile cronicarilor ori istoricilor sunt succinte iar, unele, derutante. Mița este descrisă când „blondă, tunsă scurt”, când „cu zulufi negri”. Un portret căruia merită să-i dăm crezare, este cel făcut de scriitorul Alexandru Predescu, în cartea sa ”Vremuri vechi bucureștene”:
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul („băutură fierbinte, făcută din cafea prăjită și râșnită, trecută prin filtru și îndulcită în filtru”) ca să admire superbul exemplar ciclist.
Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluză corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mări a la Madame Butterfly”.
CITEŞTE ŞI: Casa Miţei Biciclista a fost renovată. Cum arată acum locuinţa celei mai cunoscute prostituate din România
Stilul de viață fabulos al Miței Biciclista
Cronicile pomenesc, de asemenea, despre stilul de viață al Miței Biciclista. Este pomenită, astfel, și o extravaganţă personajului nostru şi anume scăldatul în mare saul lacuri în costum de baie sumar. Și asta în perioada în care toată lumea făcea baie, în public, în halat.
Este menționat chiar și un mic incident la un moment dat. Un şef de post, prezent pe marginea unuia din lacurile bucureștene prezentat de Mița, a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a fluierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrelă de soare.
În plină maturitate, pe la mijlocul anilor ’40, s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare. De altfel, se vorbea că, după niște ani de mariaj, Mița l-ar fi scos pe soțul său, mai bătrân, îmbrăcat cu haine ponosite, la cerșit.
Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa s-a văzut, în acele vremuri, nevoită să închirieze câteva camere din casă pe care o deţinea, ea mutându-se în camerele de la mansardă. Cu toate acestea, însă nu a vrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă.