Imobiliare 2021. Anunț de ultimă oră: ce se întâmplă cu prețurile locuințelor

Imobiliare 2021. Criza prin care trece România în acest moment a afectat inclusiv piața imobiliară românească. Decizia Guvernului de a majora TVA-ul de la 5 la 19% a influențat și prețul de achiziție a unui imobil. Toate acestea la un loc au generat creșteri substanțiale ale ofertei dar o scădere a cererii de locuințe.

Imobiliare 2021. Efectele pandemiei în piața imobiliară românească

Măsurile de distanțare socială fără precedent adoptate de autoritățile au reconfigurat valoarea locuințelor pentru fiecare individ. Locuința a fost întotdeauna un subiect sensibil, datorită funcțiilor pe care le poate îndeplini simultan.

La fel ca în majoritatea țărilor, piața imobiliară românească  rezidențială a fost grav afectată de criza financiară, din cauza creșterii nesustenabile a prețurilor locuințelor, însoțită de creșteri mari ale volumului de construcții și ale creditului. În urma crizei, activitatea din piața imobiliară românească a suferit o puternică corecție care a afectat toate sectoarele economice.

”Piața imobiliară românească este considerată o sursă importantă de risc pentru stabilitatea financiară. Din aceste motive, dinamica proprietății rezidențiale din piața din România a fost analizată cu atenție în contextul actual al pandemiei.

Analizele și efectele trebuiesc analizate pentru a preveni posibilele efecte negative asupra stabilității macroeconomice naționale.”, spune organismul european de control.

Efectele imediate au fost creșterea progresivă a prețurilor care au crescut cu aproximativ 10%, față de aceeași perioadă a anului 2019. La începutul anului, fără să fi fost anunțat în prealabil, Guvernul decide mărirea TVA-ului de la 5% la 19% pentru imobilele cu valoarea mai mare de 100.000 de euro, ceea ce a dus la o scădere a cererii din piață din partea unor potențiali cumpărători rezidențali.

Măsura a ridicat, artificial, oferta de imobile, multe dintre ele cu valori peste baremul de 100.000 de euro. Prețurile au crescut, mulți cumpărători găsindu-se în situația de a renunța la achiziție, dar și la avansul dat, datorită majorării TVA-ului.

Comportamentul pieței imobiliare din România înainte de pandemia Covid-19

Creșterea economică post-2000 a stimulat dezvoltarea din piața imobiliară românească. Pe fondul dezvoltării economice și financiare, creșterea excesivă a împrumuturilor, împreună cu intrările fără precedent de capital din străinătate, au contribuit la formarea unei bule imobiliare semnificative.

Această bulă era caracterizată de investiții speculative și creșteri nesustenabile ale prețurilor locuințelor. România a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere a prețurilor locuințelor din regiune, iar construcțiile de noi locuințe a explodat. Conform datelor INS, în 2008, numărul de locuințe noi, construite din fonduri proprii, a fost cu 143% mai mare decât în 2004.

Apoi, pe măsură ce sursele de finanțare din străinătate au scăzut considerabil, piața imobiliară s-a prăbușit. Ca urmare, sectorul construcțiilor a intrat într-o perioadă de declin.

În 2009, prețurile medii reale de tranzacționare a locuințelor au scăzut cu 27% față de 2008. Prețurile au continuat să scadă până în 2014. Numărul tranzacțiilor imobiliare s-a redus cu 27% în 2009 față de anul precedent. În general, prețurile reale ale locuințelor au scăzut cu 70% din 2008 până în 2014, ceea ce reprezenta o scădere notabilă în rândul statelor membre ale UE.

Piața imobiliară rezidențială a început să-și revină în 2015. Atunci a fost înregistrată o creștere a prețului locuințelor de 2% față de anul precedent. Piața a continuat să crească timp de patru ani succesivi. Motivul se datora îmbunătățirii condițiilor economice. Cu toate acestea, prețurile nu au revenit la valorile anterioare crizei.

Acest efect este o dovadă a supraevaluării prețurilor în perioada anterioară crizei și a unei tendințe de corecție a prețurilor în raport cu fundamentele pieței pe termen lung. Deși prețurile imobiliare reale din 2011 erau, în medie, cu 7,3% sub media pe termen lung, odată cu redresarea pieței imobiliare în 2015, prețurile au depășit semnificativ tendința pe termen lung.

Piața imobiliară românească în timpul pandemiei Covid-19

Efectele pandemiei Covid-19 asupra cererii și ofertei pieței imobiliare au fost observate chiar de la începutul lunii martie. Atunci autoritățile române au impus primele restricții pentru a limita răspândirea noului coronavirus.

În primele săptămâni ale stării de urgență, cererea pentru achiziționarea de locuințe și numărul de case listate pentru vânzare au scăzut brusc. Îîn perioada 9-29 martie, cererea a scăzut cu 70%, iar numărul de apartamente și case pentru vânzarea cu 60%. În același timp prețurile locuințelor au rămas neschimbate, comparativ cu începutul lunii, în șase orașe mari.

Această scădere dramatică pe piața imobiliară se explică în principal prin ordinele de restricții ale guvernului. Măsurile restricționau funcționarea afacerilor și interacțiunile limitate între oameni.

Pe fondul incertitudinii mai mulți cumpărători au amânat achiziția de bunuri imobiliare până când perspectivele economice devin mai clare. În consecință, în aprilie 2020, tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 44% față de martie și cu 33% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit ANCPI.

Optimism în privința programelor finanțate de stat

Analiștii din piață nu sunt optimiști în ceea ce privește trendul de scumpiri și declinul puterii de cumpărare. Dar sunt optimiști în ceea ce privesc programele guvernamentale de achiziționare a unei locuințe, precum ”Noua Casă”.

„Proprietăți scoase la vânzare vor fi mereu, important este să ai răbdare să găsești proprietarea dorită, la prețul pe care ți-l poți permite pe termen lung. Anul trecut cererea a crescut.

A crescut consistent în toamnă-iarnă. Pe lângă faptul că au scăzut costurile la creditele ipotecare, dobânzile sunt mici, cam la nivelul la acum 5-6 ani, a fost dat startul programului Noua Casă.“, spune Irina Chițu, analist financiar-bancar.

Acum, analiștii din piața imobiliară anunță o creștere a prețurilor cu 10%, și o scădere, tot cu 10%, a chiriilor pentru spațiile comerciale. Efectele se datorează aceleași crize și, într-o anume măsură, declarării falimentului la mai multe afaceri ce aveau spații comerciale închiriate.