Gripa spaniolă. Cum mergeau elevii la școală în timpul epidemiei din 1918

Omenirea a mai trecut printr-un episod asemănător cum este cel de acum, cauzat de pandemia de coronavirus. Astfel, s-a aflat cum erau nevoiți să meargă copiii la școală în timpul gripei spaniole, care a făcut ravagii în anul 1918-1920.

Gripa spaniolă. Cum se duceau copiii la școală în timpul pandemiei din 1918

În timpul gripei spaniole din 1918, chiar dacă lumea era foarte diferită de cea de astăzi, discuţia a fost la fel de aprinsă, ca și acum, vizavi de trimiterea copiilor la școală în plină pandemie. Gripa spaniolă a ucis circa 5 milioane de oameni în întreaga lume, fiind una dintre cele mai mortale pandemii din istoria umanităţii.

Aceasta a debutat în ianuarie 1918 și a ținut până în decembrie 1920. Nicio ţară de pe glob nu a fost ocolită de cumplitul virus care a făcut ravagii. În timp ce marea majoritate a oraşelor americane și-au închis şcolile, trei dintre ele au optat pentru a le ține deschise.  New York, Chicago şi New Haven, s-au regăsit în această situație, potrivit istoricilor. Oficialii din sănătate din aceste oraşe au stabilit că elevii sunt mai în siguranţă în şcoală.

Mulți dintre copii aveau condiții mai bune la școală decât acasă

La acel moment se punea mare accent pe igiena în şcoli, iar numărul de asistente disponibile pentru fiecare elev era mult mai mare decât ne putem închipui acum. New York-ul avea, în 1918, aproape 1 milion de şcolari, iar circa 75% dintre ei trăiau în locuinţe aglomerate, adesea neigienice, arată un articol din Public Health Reports, din 2010.

„Pentru elevii din cartierele cu astfel de locuinţe, şcoala oferea un mediu curat, bine ventilat, unde profesorii, asistentele şi medicii practicau deja inspecţii medicale de rutină, amănunţite”, potrivit articolului din Public Health Reports.

Oraşul New York a fost unul dintre cele mai afectate de gripă, a spus dr. Howard Markel, istoric medical şi director al Centrului pentru Istoria Medicinei de la Universitatea din Michigan, coautor al articolului citat.

„Copiii îşi părăseau casele adesea insalubre pentru a veni la şcoală, în clădiri mari, curate şi aerisite, unde era aplicat întotdeauna un sistem de inspecţie şi examinare riguros”, a declarat Dr. Royal S. Copeland, comisarul de sănătate din New York, de la acea vreme.

Elevii nu aveau voie să se strângă în grupuri în afara școlii

Elevii nu aveau voie să se strângă în afara şcolii şi trebuiau să raporteze profesorului astfel de situaţii. De asemenea, profesorii verificau minuţios elevii pentru orice semne ale bolii, iar aceia care aveau simptome erau imediat izolaţi.

Astfel, elevii găsiţi cu febră erau conduşi acasă de către un reprezentant de la Departamentul de sănătate care vedea dacă condiţiile de acasă erau potrivite pentru „izolare şi îngrijire”. Dacă nu existau condiții, copiii erau trimişi la spital.

„Departamentul de sănătate le-a cerut familiilor copiilor care se recuperau la domiciliu fie să stea sub observaţia unui medic de familie, fie să utilizeze gratuit serviciile unui medic din sistemul public”, se mai arată în sursa citată.

Absenteismul școlar, uriaș în timpul pandemiei de gripă spaniolă

Chicago și-a argumentat decizia de a lăsa 500000 de elevi să meargă la școală spunând că instituțiile școlare îi vor ține pe elevi departe aglomeraţii şi de adulţi infectaţi. Chiar și așa absenteismul a fost foarte mare în acea perioadă.

„Rata absenteismului era foarte mare, nici nu a contat că şcolile erau deschise”, spunea un oficial din sănătate din Chicago.

Ferestrele școlilor au rămas deschise și pe timpul iernii, iar clasele erau în permanență încălzite. Au apleat la această soluție pentru ca aerul să fie recirculat. La New York, comisarul pentru sănătate Copeland declara pentru New York Times:

„A fost mult mai bine să avem copiii sub observaţia constantă a persoanelor calificate decât să închidem şcolile”.

Școlile deschise nu au fost cea mai bună soluție în pandemie

Pe de altă parte, cercetările au arătat că oraşele care au implementat carantinarea şi izolarea, închiderea şcolilor şi interdicţiile la adunările publice s-au descurcat cel mai bine în gestionarea pandemiei de Gripă Spaniolă.

„Oraşele care au luat mai mult de una dintre aceste măsuri s-au descurcat mai bine. Închiderea şcolilor era parte din această contribuţie”, a spus Markel.

Experţii în sănătate publică, inclusiv Markel, spun că boala Covid-19 nu seamănă cu gripa spaniolă, care era o boală binecunoscută în 1918. Coronavirusul și boala care o provoacă are multe necunoscute. Astfel, cea mai deșteaptă decizie, în opinia lui Markel, este păstrarea şcolilor închise: „Mai bine să fii în siguranţă decât să-ţi pară rău”.