Greşeala uriaşă pe care o fac toţi românii în Postul Paştelui. Este mare păcat

Pe 7 martie ortodocșii au început Postul Paștelui, perioada de 40 de zile de abstinență culinară și curățare interioară pe care creștinii o sărbătoresc în post și rugăciune, înainte de Învierea Domnului Iisus Hristos din duminica Paștelui, ce cade, anul acesta, pe 24 aprilie. Care este cea mai mare greșeală pe care o fac românii în Postul Mare.

Ce greșeală mare fac toți creștinii în Postul Paștelui

Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară ce are loc, anul acesta, pe 20 martie. Așadar, Paștele Ortodox 2022 pică pe data de 24 aprilie.

Creștinii catolici au început Postul Paștelui pe 28 februarie, perioadă ce se va termina sâmbătă, 16 aprilie. Postul durează 40 de zile și 40 de nopți și face referire la perioada de retragere și post pe care Iisus Hristos a petrecut-o în deșert, timp de o lună și jumătate, înainte de a propovădui Evanghelia.

În perioada Postului Mare, fețele bisericești sunt de părere că oamenii comit cea mai mare greșeală, atunci când se abțin doar de la mâncare.

Potrivit orânduielilor bisericești, perioada de post presupune abstinență din toate punctele de vedere, de la plăcerile culinare la cele trupești, precum și alungarea gândurilor rele și a limbajului colocvial.

În cadrul Postului Paștelui, credincioșii nu au voie să consume produse de origine animală, precum carne, lapte, ouă, brânză. Un alt mare păcat pe care credincioșii îl săvârșesc în Postul Mare este să uite de rugăciuni.

În cele 40 de zile ale Postului Mare, credincioșii au la dispoziție două zile în care se face dezlegare la pește, pe 25 martie, de Bunavestire, dar și în Duminica Floriilor, pe 17 aprilie.

De ce nu se fac nunți în Postul Paștelui

De asemenea, în perioada Postului Mare sunt interzise evenimente precum nunțile, unde petrecerile se organizează cu bucate alese, muzică și distracție pe cinste, ori postul este considerat a fi un interval dedicat liniștii, în care oamenii apelează la introspecție și reflecție.

Durata postului provine din latinescul „quadragesima” care înseamnă „a patruzecea”. Astfel, numărul patruzeci se referă la un timp de pregătire și încercări înainte de o nouă eră. Se spune că Iisus Hristos va Învia, după ce va înfrunta cele trei ispitiri ale Diavolului.

Postul Paștelui este un răgaz de penitență introdus de biserică din secolul al IV-lea. Practica a evoluat de-a lungul secolelor. Se consideră că această perioadă este propice pentru rugăciune, milostenie ca un gest de iubire și detașare de bunurile materiale .