Garda de Mediu, alertă privind aerul extrem de toxic din Capitală. De câte ore respiră bucureștenii otravă și din ce cauză

România ocupă loc fruntaș în topul țărilor cu cea mai mai mare poluare a aerului în zonele urbane, iar Bucureștiul este unul dintre orașele care se încadrează perfect în acest clasament. Reprezentanții Gărzii de Mediu au transmis un nou semnal de alarmă privind toxicitatea aerului, de peste 24 de ore. În urma unor evaluări făcute recent, Garda de Mediu a transmis și care sunt principalii poluatori. Din păcate, o mare vină o au cetățenii care aleg să continue cu un vechi obicei nociv.

Cine sunt principalii repsonsabili ai aerului poluat din București

În ultima vreme s-a vorbit destul de mult despre gradul de poluare ridicat din jurul școlilor, astfel că, potrivit unui raport realizat de o platformă independentă monitorizează calitatea aerului în Capitală şi în zonele limitrofe s-a observat că poluarea cu dioxid de azot (NO2) a depăşit limita legală pentru anul 2021 în două staţii ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Cu privire la zonele din apropierea unităţilor de învăţământ, care se află în special în apropierea bulevardelor şi străzilor cu trafic intens, se înregistrează frecvente depăşiri ale valorilor referitoare la particule în suspensie.

Potrivit raportului efectuat, s-a constat că în cazul uneia dintre şcoli valorile medii înregistrate au fost chiar de şase ori mai mari decât media anuală maxim admisă.

În ultimele ore, reprezentanții Gărzii de Mediu au observat că de vină pentru poluarea uriașă din ultimele ore ar fi și încălzirea rezidențială, astfel că o mare parte dintre oameni folosesc pentru încălzirea locuinței obiecte periculoase pe care le ard, printre acestea regăsindu-se inclusive mobilier vechi, vopsit și tratat chimic, până la deşeuri, plastice și alte materiale nocive prin ardere.

Care este soluția pentru reducerea poluării

Principalul motiv pentru creșterea poluării este încălzirea rezidențială, astfel că oamenii, in lipsă de bani pentru procurarea lemnului, folosesc pentru încălzirea locuinței orice material care poate fi ars, fără să țină cont de nocivitatea emanată de acesta.

”Eu ca să îmi fac căldură în casă cu lemne, îmi trebuie vreo 30 de milioane. Mai pun si mobilier. Primăria nu ne ajută cu nimic. Toxic este orice bagi, dar dacă n-avem altă variantă”, a declarat un bărbat care este pus în situația de a folosi obiecte care ridică gradul poluării.

Pentru a rezolva această problemă, senatorul Dragos Popescu consideră că statul ar trebui să ia atitudine prin introducerea unui program precum cele din Polonia, de exemplu, rabla pentru sobe, impulsionându-i pe cetățeni să treacă la sisteme mai eficiente de încălzire, precum centralele.

”Statul ar trebui să vină în ajutorul lor. Există in Polonia, de exemplu, rabla pentru sobe și ar trebui să treacă la un sistem mai eficient de încălzire decât la sobe, să treacă înspre centrale, să dea un stimulent pentru cei care vor gaz”, a declarat acesta.

Potrivit experților, printre obiectele care nu ar trebui arse sub nicio formă, se numără lemnul sau palul vopsite sau tratate chimic, plasticul, hârtia cu cerneală, substanţele inflamabile, paleţii, cartonul, deşeurile de vegetaţie, lemnul verde, gunoiul.

Astfel, cetățenii trebuie să știe că hârtia ori cartonul ajunse în foc sunt de treizeci de ori mai cancerigene decât arderea lemnului uscat, în timp ce fumul scos de plasticul ars este de până la 700 de ori mai poluat.