Două persoane, atacate de un urs în județul Brașov. Printre victime, o adolescentă de 14 ani însărcinată în șase luni. A fost emis mesaj RO-alert

Duminică seară, în localitatea Crizbav din județul Brașov, două persoane au fost atacate de un urs. Printre victime se numără o adolescentă de 14 ani, însărcinată în șase luni, și un bărbat în vârstă de 68 de ani.

Conform informațiilor furnizate de ISU Brașov, fata de 14 ani a suferit răni ușoare, având două plăgi superficiale în zona rinichiului drept și o plagă mai gravă la fesa dreaptă. Aceasta va fi transportată de urgență la Maternitatea din Brașov pentru îngrijiri medicale.

Cea de-a doua victimă, un bărbat de 68 de ani, a fost grav rănit, prezentând mai multe plăgi la nivelul capului și scalpului. El va fi dus la Spitalul Județean din Brașov pentru tratament.
„Ambele persoane sunt conștiente și vor fi transportate pentru investigații medicale și tratamente de specialitate”, a declarat ISU Brașov.

Autoritățile au emis un mesaj de alertă RO-Alert pentru a informa locuitorii din zona afectată cu privire la incident.

De ce urșii au devenit tot mai agresivi

Ursii din România au devenit mai agresivi în ultimii ani din mai multe motive, care sunt legate de schimbările în mediul lor natural și interacțiunea tot mai frecventă cu oamenii. Printre factorii principali care au contribuit la creșterea agresivității urșilor se numără:

1. Pierderea habitatului natural

Defrișările ilegale și exploatările forestiere masive au redus semnificativ suprafețele împădurite din România, locurile unde urșii trăiesc și își găsesc hrana. Fără un teritoriu suficient de vast și cu resurse limitate, urșii sunt obligați să se apropie tot mai des de zonele locuite de oameni în căutare de hrană.

2. Suprapopularea

În unele zone din România, numărul urșilor a crescut, în parte datorită protecției stricte a speciei. Acest lucru a dus la o suprapopulare în anumite regiuni, crescând competiția pentru hrană și teritoriu. În consecință, urșii devin mai disperați și pot deveni agresivi, în special când simt amenințări.

3. Accesul la surse de hrană umane

O altă cauză majoră este accesul tot mai facil al urșilor la deșeurile și hrana lăsată de oameni în apropierea localităților sau chiar în zonele turistice montane. Urșii se obișnuiesc cu prezența oamenilor și își pierd teama naturală de aceștia. În plus, obișnuiți cu hrana ușor de obținut, pot deveni agresivi dacă nu mai găsesc aceste surse de hrană.

4. Schimbările climatice

Modificările climatice influențează comportamentul animalelor sălbatice, inclusiv al urșilor. Schimbările de temperatură și variațiile sezoniere afectează disponibilitatea hranei naturale, cum ar fi fructele și animalele mici. În lipsa acestora, urșii sunt forțați să caute alte surse de hrană și să se apropie de așezările umane.

5. Lipsa intervențiilor de gestionare eficientă

De-a lungul anilor, gestionarea populației de urși în România a fost o problemă controversată. Pe de o parte, protecția strictă a urșilor a contribuit la creșterea populației, dar pe de altă parte, lipsa unui plan de gestionare eficient, cum ar fi relocările sau controlul populației prin vânătoare controlată, a dus la dezechilibre în ecosistem.

6. Comportament defensiv

Un alt aspect important este legat de comportamentul defensiv al urșilor, în special în cazul femelelor cu pui. Dacă urșii percep prezența umană ca o amenințare pentru puii lor sau pentru teritoriul lor, pot deveni mai agresivi pentru a-și apăra locul sau familia.

Aceste cauze, combinate, duc la o creștere a frecvenței atacurilor asupra oamenilor și a animalelor domestice în zonele locuite din proximitatea pădurilor. O soluție ar fi o gestionare mai bună a populației de urși și protejarea habitatului lor natural.

Ce amenzi riscă românii care hrănescu urșii

Românii care hrănesc urșii riscă amenzi semnificative, deoarece această practică este ilegală și periculoasă, atât pentru oameni, cât și pentru animalele sălbatice. Potrivit legislației din România, amenzile pentru hrănirea urșilor în libertate pot fi destul de mari, având în vedere că această acțiune contribuie la pierderea fricii naturale a urșilor față de oameni și la creșterea riscului de incidente sau atacuri.

Conform legislației privind protecția și conservarea faunei, în special Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și protecția speciei de urs brun, sancțiunile pentru hrănirea urșilor pot include:

Amenzi pentru persoane fizice – Cei care hrănesc urșii riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de lei.
Amenzi pentru persoane juridice – În cazul în care o companie sau o entitate juridică încurajează hrănirea urșilor, amenzile pot varia între 10.000 și 20.000 de lei.
Această practică este periculoasă, deoarece urșii care se obișnuiesc să primească hrană de la oameni devin mai curajoși și agresivi, creând un risc crescut pentru comunitățile din apropierea zonelor lor naturale. De aceea, este important ca oamenii să evite hrănirea urșilor, să păstreze distanța și să raporteze imediat autorităților prezența acestora în zonele locuite.