Dosarul 10 august. Decizia magistraților după violențele jandarmilor din Piața Victoriei

La fel ca multe alte evenimente de acest gen, cu o încărcătură emoțională, socială și politică, și evenimentele din 10 august 2018 au fost despre drepturi, lupta împotriva corupției și a deciziilor politice luate în interes personal și nu pentru mase.

Dosarul 10 august, pus pe butuci

Acum doi ani, pe 10 august a avut loc în București unul din cele mai mari mitinguri din ultimii zece ani, miting la care au participat români din diaspora dar și din țară.

Au fost aproximativ 100.000 de oameni în Piața Victoriei, protertând împotriva măsurilor ce se doreau a fi luate de către Guvern, condus la vremea respectivă de Dăncilă.

În acea zi poliția s-a confruntat cu zeci de mii de protestatari antiguvernamentali din toată România.

Rapoartele mass-media spuneau că între 30.000 și 50.000 de oameni, inclusiv mulți veniți din diaspora, s-au prezentat la nivel național la miting.

Reamintim, apropos de diaspora, de faptul că, potrivit Băncii Mondiale, până la un sfert din populația României, între trei și cinci milioane de oameni, trăiește și lucrează în străinătate, trimițând înapoi aproximativ 5 miliarde de dolari către una dintre cele mai puțin dezvoltate țări din UE.

Din păcate, în București, printre manifestanți s-au aflat și grupuri care au provocat organele de ordine, aruncând sticle și plăci de pavaj, în timp ce poliția a folosit gaze lacrimogene, spray cu piper și chiar un tun cu apă.

Aproximativ 100 de protestatari au avut nevoie de îngrijiri medicale și 10 polițiști au fost răniți, au precizat serviciile de urgență.

Un alt grup de protestatari, la un moment dat, a încercat să intre în clădirea guvernului din București, dar au fost reținuți de cordonul de securitate al poliției, iar alții au fluturat drapelele UE și românești.

Aceștia cereau demisia guvernului, obiectând eforturile făcute pentru slăbirea sistemului judiciar de către guvernanții social-democrații (PSD), precum și salariile mici și corupția înrădăcinată în țară.

Astăzi, cu stupoare, aflăm de decizia procurorilor DIICOT, în care se spune că s-a luat decizia de clasare parțială a dosarului privind violențele de la 10 august și declinarea unei părți din anchetă către Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, privind intervenția unor jandarmi la protestul Diasporei.

Decizia magistraților după violențele jandarmilor din Piața Victoriei

În afară de dosarul deschis pentru această cauză, a mitingului din 10 august 2018, a mai fost deschis un alt dosar privind o presupusă tentativă de lovitură de stat, acuzația fiind făcută, la acel moment, de reprezentanții partidului de guvernământ, în frunte cu Liviu Dragnea și premierul Dăncilă.

Amândouă dosarele au fost, fie parțial, fie definitv clasate prin decizia procuroriilor DIICOT. În rândurile care urmează vă prezentăm comunicatul Parchetului privind cele două dosare.

”Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus următoarele:
1.    Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;

2.    Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
3.    Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
4.    În vederea aprecierii incidenței în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispozițiilor art.335 Cod procedură penală, respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la lovire sau alte violențe prev. de art.52 alin.3 Cod penal cu referire la art.193 Cod penal, un exemplar al ordonanței a fost comunicat prim-procurorului acestei unități de parchet.”

Pentru a nu bulversa și mai mult opinia publică DIICOT și-a justificat, tot astăzi, această decizie prin explicații, aproape halucinante, încercând să se debaraseze de acest dosar, care este unul foarte greu și, cel puțin în teorie, cu câteva capete de acuzare importante.

”(..) acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile  publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat. (..)datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului.

Dosarul 10 august. Decizia magistraților după violențele jandarmilor din Piața Victoriei

În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).  (…) Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual  pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat. ” explică parchetul.