Dezastru total pentru România. Aproape nimic din ce trebuia de la UE nu a ajuns la noi
Proiectele pe Fonduri Europene au fost teme aprige de discuții, indiferent de guvernele care s-au perindat. În ultimii 6 ani România nu a avut capacitatea de a absorbi toți banii alocați pentru dezvoltarea de proiecte. Statistica sfârșitului de ani 2020, publicată la 30 noiembrie scoate în evidență aceste carențe ale statului român.
România și absorbțiile de Fonduri Europene
România este în mare măsură în imposibilitatea de a profita de miliarde de euro din finanțarea UE disponibilă pentru dezvoltarea economică a țării. Datele statistice publicate recent demonstrează încă odată, din păcate, acest record negativ al statului român.
În iunie 2020 România, conform datelor, avea o absorbție de 29% din fondurile structurale și de coeziune de 31,32 miliarde de euro alocate țării în cadrul programului financiar multianual 2014-2020, începând din februarie 2020.
Între timp, rata medie de absorbție în UE a fost de 37,7%, potrivit Consiliului Fiscal. În aceste condiții, România se situa pe locul doi în ultimele țări din UE, după Croația. Datele arată că rata de absorbție a rămas scăzută, în ciuda ponderii semnificative pe care au avut-o fondurile UE în totalul investițiilor publice din ultimii ani.
Datele publicate acum, în 30 noiembrie, arată un alt procent negativ, când vine vorba de absorbția de Fonduri Europene. Statistica finalului de noiembrie arată că România a avut o absorbție de 14,86 miliarde de euro. Sumele sunt din cele 31,32 miliarde de euro pe care România le poate accesa în această perioadă.
Două treimi din investiția publică a României din acest an a fost planificată să fie finanțată din bugetul UE și doar o treime din bugetul național. Alte țări din regiune au rate de absorbție mult mai mari.
România codașă la proiecte și bani europeni
De exemplu Estonia a avut o rată de absorbție de 46,3%, iar Polonia, care este și campion la proiecte, a avut o absorbție de 43,5%. Ungaria, țara vecină, până la finele lui noiembrie avea o rată de absorbție de 42,7%.
Fondurile alocate în cadrul bugetului UE 2014-2020 pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023. Având în vedere absorbția lentă, riscul de a nu valorifica pe deplin oportunitățile oferite de bugetul UE este în creștere.
România are o problemă majoră, și asta nu este de ieri de azi, din păcate. Nu este capabilă să absoarbă miliarde de euro din UE din cauza rețelei puternic politizate de instituții însărcinate cu gestionarea acestor Fonduri Europene.
De aceea, cele 31,32 miliarde de euro alocate României din Planul de redresare al UE există doar în teorie. Banii nu vor fi absorbiți de țară pentru că trebuie investiți și regulile nu permit controlul politic.
România are o rată de 32% pentru perioada de programare 2014-2020, care este cu mult sub media europeană, în calitate de ministru al fondurilor europene Roxana Minzatu a subliniat acest la o conferință de presă în octombrie anul trecut.
Miliarde de euro au fost alocate țării pentru investiții, dar doar 30% din total au fost absorbite și doar o fracțiune din subvențiile acordate au ajuns la destinația prevăzută, diverse investiții. Restul a fost cheltuit pe lucruri care nu vor adăuga valoare economiei în ansamblu, spun specialiștii.
Majoritatea investițiilor publice sunt orchestrate printr-un program național numit PNDL (Programul național de dezvoltare locală).
”Acest program este extrem de politizat și folosit de puterile de guvernare pentru propriul interes local. Pe de altă parte, fondurile UE nu pot fi utilizate în astfel de scopuri. Regulile în acest sens sunt foarte stricte. DNA a urmărit politicienii implicați în deturnarea fondurilor UE. Din păcate, ADN-ul a fost decapitat.
Deci, ce înseamnă pentru România ajutorul de 33 de miliarde? Înseamnă că miliarde de euro există doar în teorie. Guvernanții nici măcar nu vor încerca să-i absoarbă. Și asta deoarece nu pot folosi banii în avantajul lor”, declara Cezar Petre, președintele Colegiului supraveghetorilor de șantier.