Descoperire șocantă în căpșunii cumpărați de români. Cum ne punem viața în pericol
Este perioada verii și, mai ales, perioada în care românii mănâncă căpșuni. Majoritatea, din păcate, sunt de import, producția românească de căpșuni fiind undeva la coadă. Cu toate că le vedem coapte și frumoase, căpșunile de import ascund mari probleme. Un sondaj făcut de cei de la Antena 3 a scos în evidență problemele de sănătate ce pot fi cauzate de aceste fructe aduse din import.
Culturile de căpșuni în România în declin
Cea mai mică suprafață cultivată cu căpșuni din România a fost înregistrată în 2014, este vorba de 2.422 ha. Cea mai mare suprafață cultivată a fost de 3.300 ha, în urmă cu doi ani. Din datele prezentate se observă că, în 2019, suprafața cultivată cu căpșuni, în România, a crescut cu 36,2% față de 2014.
În 2019, conform datelor oficiale la nivel mondial, suprafața cultivată a fost de 396.401 ha. România a cultivat 0,83% din suprafața atribuită acestei culturi. În Uniunea Europeană, tot în 2019, s-au cultivat 105.784 ha cu căpșuni și România deținea 3,11% din suprafața cultivată.
După patru ani de creștere, piața românească a căpșunilor a scăzut în 2020. În general, consumul s-a bucurat de o expansiune susținută. Cea mai importantă rată de creștere a fost înregistrată în 2013. În 2019 a atins maxime record, iar apoi a scăzut remarcabil în anul următor.
Importul pe piața românească
Conform unor date statistice, România importă masiv căpșuni de pe piețele europene, și nu numai. Astfel să face că pe locul unu, într-un top 10, se află Grecia, urmată de Turcia și Germania, după cum urmează:
- Grecia – 1,5 m tone,
- Turcia – 1,3 m tone
- Germania – 352 tone,
- Bulgaria – 18,
- Italia – 18,
- Franța – 18,
- Serbia – 18%.
Toate aceste state au fost principalii furnizori de importuri în România, reprezentând împreună 71% din totalul importurilor. În termeni valorici, Grecia , Turcia și Germania sunt cei mai mari furnizori către România, cu o cotă combinată de 59% din totalul importurilor. Aceste țări au fost urmate de Bulgaria, Franța, Italia și Serbia, care împreună au reprezentat încă 24%.
Căpșuni pline de substanțe nocive sănătății
La sfârșitul anului 2012, Agenția pentru Protecția Mediului a anulat utilizarea în SUA a pesticidului de căpșuni care provoacă cancer. Dar păstrarea substanței chimice în afara pieței SUA nu înseamnă că fructele sunt complet curate. Producătorii de căpșuni neorganice ccontinuă să pompeze substanțe periculoase pe culturi. Într-o testare de piață, jurnaliștii Antena 3 au descoperit cantități mari de căpșuni existente pe piața românească cu astfel de substanțe nocive.
Conform acestora au fost testate cinci sortimente diferite de căpșuni, toate fiind descoperite cu substanțe anti-mucegai, care sunt nocive sănătății. Inspectorii ANSVSA, deși declarau inițial că le vor scoate de pe piață, nu au făcut absolut nimic, iar aceste căpșuni sunt încă comercializate. Testarea s-a făcut pe cinci sortimente, două din supermarket, iar trei din piață. Căpșunii testați erau atât ecologice, cât și românești sau de import.
„Într-un an, inspectorii ANSVSA verifică în jur de 9 – 10.000 de probe. Procentul produselor neconforme pentru anul trecut este undeva la 1, 2%”, declară Mihai Ponea, de la Direcția Siguranță Alimentară, celor de la Antena 3.
Legea spune că cei care sunt prinși vânzând căpșuni ce au pesticide peste limita admisă, riscă amenzi de până la 40.000 de lei și confiscarea mărfii. La căpșunile importate din Grecia, reporterii au constatat, în urma analizelor, că s-au folosit cantități mult mai mari de pesticide, decât se admite prin limita legală.
Aceste căpșuni, care sunt date cu pesticide de tipul anti-mucegai, pot provoca dereglări ale glandei tiroide, dar și alte complicații la nivelul ficatului, spun medicii. Cu toate astea importurile continuă să vină în România, iar autoritățile spun că nu au găsit nereguli.