Descoperire senzațională în Ţara Haţegului. Datează din era dinozaurilor

Cercetătorii germani și români au făcut o descoperire colosală în Țara Hațegului. Este vorba despre fosilele unei noi specii de țestoasă, ce datează din era dinozaurilor. Paleontologii au fost uimiți de lucrurile pe care le-au găsit în inima pământului. Cum se numește specia.

Paleontologii au descoperit o specie de țestoase din era dinozaurilor

În Valea Dinozaurilor din Țara Hațegului, oamenii de știință de la universităţile din Tübingen şi Bucureşti au făcut o descoperire sezanțională, când au găsit fosilele unei specii de broască ţestoasă.

Specia respectivă pare să dateze din epoca dinozaurilor pitici, care au ocupat, în epoca Cretacicului Târziu, teritoriul pe care se află, astăzi, Transilvania. Fosila a primit numele „Dortoka Vremiri”.

„Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea paleontologului român Mátyás Vremir, decedat în iulie 2020. Mátyás Vremir a avut o contribuţie importantă la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul României, inclusiv în zona Haţegului.

A fost primul care a semnalat aici existenţa ţestoaselor de tipul Dortoka în perioada Cretacicului Târziu.”, au declarat reprezentanții de la Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.

„Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat!”

Conform oamenilor de ştiinţă, această specie de țestoasă nou descoperită face parte dintr-o familie de broaşte specifice emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani şi au fost identificate în nord vestul României, noteză cei de la Adevărul.

Descoperirea colosală i-a impresionat pe cercetători. Datele specialiștilor arată că fosila a fost extrem de bine conservată, oferind detalii importante despre specia nou descoperită de broaște țestoase. Carapacea reptilei pare să fie intactă, iar abdomenul țestoasei

„Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat şi oferă o mulţime de detalii referitoare la această specie de broască ţestoasă.

Carapacea descoperită este aproape completă, are aproximativ 19 cm lungime şi o formă ovală. Plastronul (abdomenul) s-a păstrat în întregime, având o lungime de 15,5 cm.

Ambele, carapacea şi plastronul, prezintă ornamente caracteristice genului de ţestoase Dortoka şi sunt mai subţiri decât cele ale contemporanelor lor, broaştele ţestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare.”, arată reprezentanţii Geoparcului, potrivit sursei citate anterior.

O altă specie de țestoasă fosilă a fost descoperită acum 100 de ani, în același loc

Prima specie de broască ţestoasă fosilă identificată pe actualul teritoriu al Geoparcului Ţara Haţegului, contemporană cu dinozaurii pitici, se numește „Kallokibotion bajazidi”, descoperită în 1923 de către baronul transilvănean Franz Nopcsa.

Cu toate acestea, „dortoka vremiri” pare să fi preferat mediul acvatic, în timp ce „kallokibotion bajazidi” ar fi fost adaptată mediului terestru.

„Descoperirea noastră reprezintă un omagiu centenar adus activităţii acestui important cercetător originar din zona Haţegului, descoperitorul celebrilor dinozauri pitici. Dortoka, spre deosebire de Kallokibotion, era o specie mai rară.

Acest motiv, dar şi dimensiunile ei mai mici, explică cum de a ajuns să fie identificată abia după un secol de cercetări.”, afirmă conf. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, co-autor al studiului.