Decizia de ultim moment a Austriei privind aderarea României la Schengen. Anunțul neașteptat făcut

Drumul spre aderarea țării noastre la Spațiul Schengen este presărat cu multe refuzuri. Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg a spus recent că Austria îşi va menţine veto-ul faţă de intrarea Bulgariei şi României, până când va observa o „scădere susţinută” a numărului celor care solicită azil.

Ce condiție pune Austria pentru extinderea Spațiului Schengen

Austria își menține poziția de refuz în ceea ce privește extinderea zonei Schengen fără pașapoarte a UE către Bulgaria și România. Într-un interviu acordat joi, 27 aprilie, pentru publicația Politico, ministrul de Externe al Austriei a dat o nouă lovitură României.

Oficialul a spus că Viena va bloca extinderea Spațiului Schengen până când va observa o „scădere susţinută” a migraţiei. De asemenea, el a descris veto-ul austriac drept un „semnal de avertizare” pentru Bruxelles, ce „trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe”.

„Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută”, a mai spus ministrul Schallenberg.

Cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000, cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat guvernul să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie.

Nu a dorit să dea un termen limită

Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica dreptul de veto asupra extinderii Schengen. Însă, în condițiile în care sosirile de refugiați continuă să crească, agenția de azil a UE înregistrând în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul, o rezolvare a impasului privind Schengen pare să fie inaccesibilă pe termen scurt.

Oficialul a mai spus că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune” al UE pentru înăsprirea controalelor la frontiere și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese.

„Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze”, a mai declarat ministrul.

În 2022, UE a primit aproximativ 1 milion de refugiați

Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări ale UE aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în țara respectivă după ce au ajuns în Austria.

Conform așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.

Anul trecut, UE a primit aproximativ 1 milion de refugiați, cu excepția ucrainenilor, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 50%. Dacă Franța și Germania ar fi înregistrat la fel de mulți ca Austria pe cap de locuitor, ambele țări ar fi avut singure 1 milion, a susținut Schallenberg.