De unde vine numele coronavirus. De ce virusul din China a fost botezat astfel

Criza pandemiei de COVID-19 a produs ravagii în întreaga lume. Plecat dintr-o piață de pește din China, virusul mortal a făcut până în prezent un număr foarte mare de victime. Deși noul coronavirus face subiectul primelor titluri din ziare și din online, tu știi de ce acest virus se numește așa? Dăcă nu, poți consulta acest articol pentru a afla.

De unde vine numele „coronavirus“

Temutul virus din China face parte din familia coronaviridelor, familie ce include patru genuri: Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus. Forma coronavirusului este una variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, cu diametrul de 120-160 nm, și are un înveliș extern ce prezintă niște proeminențe glicoproteice, numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite și bulboase, dispuse în așa fel încât, privite la microscopul electronic, îi conferă virusului un aspect de coroană solară, lucru care a favorizat la denumirea acestuia – coronavirus.

Infecția celulelor sensibile se face prin spicule, care au rolul de a se lega de receptorii celulari.

„Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S, proteină E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral“.

COVID-19, inamicul invizibil

Prezente de mult timp în natură, coronavirusurile atacă atât oamenii cât și animalele. Virusurile provoacă afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, dintre care unele pot fi foarte grave, în timp ce altele pot fi asimptomatice, fără efecte clinice.

„Coronavirusurile sunt periculoase pentru om, fiindcă au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii, în special în timpul sezonului mai rece, toamna și iarna, gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS)“, conform aceleiași surse.