De unde vine expresia „a avea scaun la cap”. Are o vechime impresionantă, puţini ştiu acest detaliu

Limba română, la fel ca  altele, este marcată și de expresii care, probabil, de multe ori, pot să pară absurde. Ele reprezintă, totuși, o parte importantă a vocabularului nostru. Te-ai întrebat vreodată cum au luat naștere și ce povești ascund, de fapt? În articolul de astăzi, îți vom explica originile

Scurtă istorie a expresiilor din limba română

Limba română are, fără doar și poate, o istorie interesantă. Până în 1860, s-a scris pe baza alfabetului chirilic. În perioada premergătoare adoptării oficiale a alfabetului latin, s-a scris cu ajutorul unui alfabet de tranziție. În RSS Moldovenească s-a folosit, până în 1898, alfabetul chirilic modern/rusesc adaptat.

Moderna limbă română se scrie cu alfabet latin. Alfabetul pe care românii îl folosesc în prezent are 31 de litere – mici, mari, urmate sau nu de punct sau de spațiu. Literele formează grupuri de cuvinte, care la rândul lor pot să alcătuiască, printre altele, și expresii cu diverse înțelesuri.

Citește și: De unde vine expresia „să ne întoarcem la oile noastre”. Toţi românii o folosesc fără să ştie acest detaliu

De unde vine expresia „a avea scaun la cap”

Una dintre sintagmele cu pricina, mai rar folosită astăzi în vocabular, este „a avea scaun la cap”. Expresia face parte dintr-un grup al celor în care se pune accentul pe evidențierea creierului, minții, inteligenței sau caracterului uman, spun specialiștii.

Odată, scaunul făcea referire și la o instanță de judecată – o judecătorie, un tribunal sau un consiliu de sfetnici domnești. Acest simbol duce cu gândul la înţelepciune, dreptate, chibzuinţă, astfel încât oamenii au ajuns să îl asocieze cu termenul „cap”, de unde și expresia „a avea scaun la cap”.

Cât de veche este expresia „a avea scaun la cap”

„În vremea când a apărut această expresie – să tot fie vreo două secole – scaunul definea şi o instanţă, un tribunal, o judecătorie sau un consiliu de sfetnici domneşti. În esenţă, scaunul înseamnă înţelepciune, dreptate, chibzuinţă.

Oamenii l-au ataşat de cap, metaforic vorbind, pentru a arăta că acea persoană este cu o minte deosebită, nu că ar umbla la propriu cu un scaun pe creştet, ceea ce numai dovadă de înţelepciune n-ar fi”, a explicat profesorul de istorie Adrian Toma, potrivit Adevărul.

Citește și: De unde vine expresia ”tufă de Veneția” și ce înseamnă. Mulți români o folosesc, dar nu știu sensul ei

Ce înseamnă „a avea scaun la cap”, de fapt

În primă fază, expresia „a avea scaun la cap” duce cu gândul la a așeza partea anatomică a corpului uman reprezentată de cap pe piesa de mobilier care este scaunul. Totuși, sintagma amintită este folosită în cu totul și cu totul alte scopuri. Ea face trimitere la alte înțelesuri.

Așa cum a explicat și profesorul de istorie Adrian Toma, „a avea scaun la cap” înseamnă a fi înțelept. Același sens îl are și expresia „a fi om așezat”, spun specialiștii.