De ce ține priveghiul 3 zile. Ce obiceiuri și tradiții se țin la înmormântare
Moartea unei persoane dragi este un moment dificil, plin de tristețe și încercări emoționale. În aceste clipe de durere, familia îndurerată este chemată să respecte tradițiile și ritualurile specifice pentru a-i oferi celui decedat un ultim omagiu în conformitate cu credințele și obiceiurile culturale. Printre aceste ritualuri se numără și priveghiul, un act de pomenire și de veghe asupra celui dispărut, care în multe comunități românești se ține timp de trei zile. Dar de ce ține priveghiul 3 zile? De ce este necesar ca priveghiul să dureze atât de mult și care sunt semnificațiile acestui obicei?
Ce este priveghiul
Prin definiție, priveghiul este momentul în care persoana decedată este vegheată de către apropiați înainte de înmormântare. Această tradiție are rădăcini adânci în cultura românească, fiind păstrată și transmisă din generație în generație.
Din perspectiva religioasă, priveghiul este un moment de rugăciune și meditație asupra trecerii sufletului către lumea de dincolo. Rugăciunile și citirile de text sacru, efectuate de către preot sau persoane apropiate, au rolul de a asigura odihna și pacea pentru sufletul celui decedat.
Pe lângă semnificațiile religioase și culturale, priveghiul este însoțit adesea de diverse superstiții și obiceiuri populare.
De exemplu, acoperirea oglinzilor sau spargerea unei căni în timpul priveghiului sunt practici care au supraviețuit de-a lungul timpului și care sunt respectate pentru a preveni evenimente nefaste.
Priveghiul timp de trei zile este o tradiție care are atât rădăcini adânci în cultura românească, cât și semnificații religioase și emoționale profunde.
Vezi și: Cât crește ajutorul de înmormântare în 2024. Legea pensiilor aduce o majorare
Prin acest act de pomenire și veghe, familia și cei apropiați își exprimă respectul și iubirea față de cel decedat, oferindu-i astfel un drum pașnic spre lumea de dincolo.
De ce ține priveghiul 3 zile
De-a lungul timpului, motivul pentru care priveghiul durează trei zile a devenit subiect de interes și speculație.
Există mai multe motive pentru care priveghiul se întinde pe o perioadă de trei zile:
Înainte de creștinism, se credea că sufletul decedatului nu părăsește complet corpul până nu trec trei zile de la moarte. Priveghiul de trei zile ar fi putut avea origini în această credință precreștină.
Timp de trei zile, familia îndurerată are posibilitatea să se pregătească pentru înmormântare, să rezolve aspecte legate de acte și să aducă omagii celui decedat.
Prin vegherea timp de trei zile, rudele și prietenii au oportunitatea să fie alături de cel dispărut și să-i aducă un ultim omagiu înainte de a-l înmormânta.
Ce flori se aduc la priveghi
Florile reprezintă un simbol al eternității și sunt aduse la priveghi sau la înmormântări ca o expresie de respect și o manifestare a speranței în viața veșnică.
Similar cu tradiția de la nuntă, când anumite flori sunt considerate nepotrivite, la priveghi există și reguli privind alegerile florale.
La priveghi, este obișnuit ca cei prezenți să aducă flori în număr par, iar membrii familiei și prietenii apropiați să depună coroane funerare sau aranjamente florale adecvate pentru acest moment solemn.
Fiecare tip de floare are o semnificație specială
Garoafele sunt printre cele mai populare flori folosite la coroane funerare sau la priveghi, deoarece sunt rezistente și simbolizează sentimente profunde. Numele lor științific, „Dianthus”, derivă din limba greacă și înseamnă „floarea zeilor”.
Vezi și: Ajutor de deces 2023. Ce acte sunt necesare la dosar și care este suma pe care o oferă statul
Crinii albi sunt asociati cu puritatea și sunt adesea aduși la priveghi pentru a exprima dragostea și respectul față de cel decedat. În credința creștină, aceștia mai sunt legați și de Fecioara Maria, considerată o ajutătoare grabnică.
Crizantemele sunt recunoscute ca fiind flori tradițional folosite la înmormântări. Deși sunt considerate flori funerare, ele sunt adesea aduse și la priveghi, contribuind la decorarea spațiului și la exprimarea respectului față de cel trecut în neființă.