De ce se taie porcii de Crăciun. De unde vine tradiția Ignatului, de fapt
Probabil foarte mulți oameni se întreabă în această perioadă, de ce se taie porcii de Crăciun și de unde vine această tradiție, de fapt. Mai este puțin până la Crăciun, iar românii nu pot să nu se gândească la mâncarea tradițională. Un obicei comun la noi în țară este reprezentat de tăierea porcului. Acesta este păstrat de la strămoșii noștri. Iată așadar, de ce se taie porcii de Crăciun și de unde vine această tradiție, de fapt.
De ce se taie porcii de Crăciun. De unde vine această tradiție, de fapt
Potrivit tradiției, porcul se taie de ignat, care are loc pe data de 20 decembrie. Toți oamenii care au porc în gospodărie se organizează pentru a-l tăia în această zi.
La nivel internațional, această sărbătoare este blamată. Motivul ar fi reprezentat de faptul că, atunci când sunt sacrificate, animalele sunt chinuite. Cu toate acestea, oamenii de la sate, respectă întru totul această zi.
Ziua de ignat
Această zi de ignat mai este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor. Înseamnă combinarea practicilor păgâne cu cele creștine și este închinată Sfântului Ignație.
Dar haideți să vedem de ce se taie porcii de Crăciun și de unde vine această tradiție, de fapt. În limba latină, ignis înseamnă foc. Obiceiurile din această zi, semnificație sărbătorii de Ignat, precum și sacrificarea porcului și trecerea lui prin foc, duce la legătura Ignatului cu sacrificarea acestui animal.
Tradiția tăierii porcului de Crăciun
Această sărbătoare nu are conotații sacre, după cum se aștepta. Datinile și obiceiul tăierii porcului de ignat, în zilele noastre, au legătură mai degrabă cu îndestularea cu carne, precum și cu pregătirile specifice sărbătorilor de iarnă: pregătirea preparatelor tradiționale.
Precum civilizațiile antice care amintesc de jertfele sacrificării, la fel amintește și obiceiul sacrificării porcului. Astfel, în perioadele de trecere dintre ani sau anotimpuri erau sacrificate animale de către egipteni, greci și romani.
De unde vine tradiția tăierii porcului de Crăciun
Tăierea porcului de Crăciun
Tradiția tăierii porcului datează încă de pe vremea dacilor. Pentru că porcul era un simbol al divinității întunericului, care făcea ca puterea Soarelui, în solstițiul de iarnă, din cea mai scurtă zi, să fie mai slabă, era sacrificat de către strămoșii noștri.
Și romanii scarificau porcul, dar ei o făceau, între 17 și 30 decembrie, la Saturnalii. Carnea obținută era oferită drept ofrandă, zeului agriculturii, Saturn.
Tăierea porcului de Crăciun – superstiții
Potrivit tradițiilor din bătrâni, porcul care nu este tăiat până de Ignat, nu se mai îngrașă, din cauză că în această noapte visează cuțitul. Pe la sate se mai spune că va fi mâncat de lupi în coteț, porcul care nu este tăiat până în această zi.
La ziua de Ignat mai face referire și credința potrivit căreia, femeilor care muncesc în această zi, le vor rupe porcii bulendrele de pe gard. O altă superstiție spune că nu au cunoscut cu adevărat fericirea, cei care nu au porc gras de Crăciun. Tot tradițiile spun că, dacă vrei să ai noroc, trebuie să treci pragul cu porcul tăiat, cu râtul înainte.
Tăierea porcului – tradiții și obiceiuri
Tudor Pamfile, etnolog și folclorist de profesie spune că sângele de la porc, cu atât mai mult cu cât porcul este negru, se adună într-o strachină cu mei. După ce acesta se usucă, se macină și se păstrează. Acesta poate fi folosit ulterior pentru a afuma copiii de guturai, sau de spaimă și nălucă.
Tradițiile și obiceiurile diferă de la o zonă la alta. În unele zone, se dă de pomană cu ocazia tăierii porcului, un vas cu făină și o mână de sare, pentru ca porcii să fie feriți de boală.