De ce se prepară colivă la înmormântări, de fapt. Ce semnificație are acest preparat

Tocmai ce au trecut Moșii de Iarnă 2023, sărbătoare cunoscută în popor ca și Sâmbăta Morților, iar mulți români, ca de fiecare astfel de sărbătoare, se întreabă care este rostul colivei. De ce se prepară colivă la înmormântări și pomeni, de fapt. Ce semnificație are acest preparat bine cunoscut în popor.

Ce reprezintă coliva. De ce se face atunci când cineva moare

Coliva este un preparat care se face doar atunci când cineva moare, când unui decedat i se fac soroacele, adică i se fac pomenile până la 7 ani sau de sărbătorile de pomenire ale tuturor morților, cum a fost și cea din weekendul trecut, Moșii de Iarnă 2023.

Astfel, coliva simbolizează învierea în tradiţia creştină şi se prepară pentru a fi binecuvântată la biserică, după care se dă de pomană.

De ce se spală grâul în 9 ape

Grâul folosit la colivă, conform tradițiilor, se spală în 9 ape. Spălarea semnifică, de fapt, cele 9 cete îngereşti, cele 9 trepte cereşti şi cele 9 trepte ale mântuirii.

Mântuitorul Iisus Hristos a făcut, de multe ori, aluzie la rodul grâului:„Adevărat zic vouă, dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ nu va muri, rămâne singur, iar dacă va muri, aduce roadă” (Ioan 12, 24).

Mulţimea boabelor de grâu a devenit un singur trup

Conform Sfintei Scripturi, Sfinții Apostoli, trecând prin grâul pârguit, au luat spice pe care le-au frământat în mâna lor, apoi au mâncat boabele.

Nu se știe dacă după Înviere au consumat sau nu boabe de grâu, dar se știe că, încă de la sfârșitul secolului I, creștinii vorbeau despre unitatea Bisericii, chip al unirii boabelor de grâu, așa cum ne înfățișează prima scriere creștină, cunoscută drept Didahia celor Doisprezece Apostoli: „mulţimea boabelor de grâu care devenit un singur trup este chip al unităţii noastre într-o singură Biserică”.

Coliva a apărut în secolul IV

Simbolismul boabelor de grâu fierte era cunoscut de către creștini încă de la sfârșitul secolului I, coliva, așa cum o cunoaștem noi astăzi, apare în tradiția bisericii în secolul al IV-lea. Coliva apare în Sinaxarul din prima sâmbătă din Postul Păresimilor, fiind un rezultat al unei necesități practice.

„În vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363) care, dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor. Sfântul Teodor, munenicul lui Hristos, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), (după alte surse, numele episcopului era Ioan, născut în cetatea Evhaita din Asia Mică), i-a poruncit să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert amestecat cu miere și fructe, până ce va trece urgia. Iar Iulian, văzând că vicleșugul său nu a ținut și comercianții din piețe erau în pragul revoltei pentru că nu cumpăra nimeni, a lăsat libertate creștinilor”, se aratăîn Sinaxar.

Nu se știe de când a apărut coliva în practicile funerare

De-a lungul istoriei coliva a fost folosită în momentele festive, necunoscându-se de când coliva a devenit un aliment folosit în practicile funerare.

Nu în ultimul rând, coliva adevenit drept expresie materială a credinței în nemurire și în Înviere.

„După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune” sublinia Sfântul Apostol Pavel.

Unde se mai face colivă

Coliva, în limba greacă Κόλλυβα, este un aliment făcut din grâu fiert, îndulcit cu miere sau cu fructe. Coliva este atestată încă din primele secole ale creștinismului, iar unii istorici coboară această practică în timpurile de dinaintea întrupării lui Iisus Hristos, coliva existând în culturile iraniene și mediteraneene, acolo unde a apărut grâul.