De ce să dau de pomană obiecte de mobilier la 40 de zile de la moarte. Tradiţia în care românii cred cu desăvârşire

de: Ionuț Vieru
27 04. 2024

Parastasul de 40 de zile este cea mai importantă pomenire a morților, ziua în care sufletul se prezintă la judecata particulară. În această zi se respectă o serie de tradiții și obiceiuri, iar unii oameni obișnuiesc să dea de pomană mobilier.

De ce se dă de pomană mobilă la parastasul de 40 de zile

O tradiție care se mai respectă cu strictețe și în ziua de astăzi, însă doar în unele zone ale țării, este ca la parastasul de 40 de zile să se dea de pomană obiectele de mobilier.

Parastasul de 40 de zile are în semnificație foarte importantă pentru creștini. Acesta este asociat cu perioada care a trecut din momentul morții lui Iisus până la Înălțarea sa la Ceruri. Este momentul în care sufletul celui trecut în neființă se înalță la Ceruri, alături de Hristos.

Tradiția de a oferi de pomană mobilier este una foarte veche, care în timp a fost uitată, dar în unele zone încă se mai practică. Bătrânii susțin că, oferind mobilă de pomană, i se asigură „casa în ceruri” celui care a murit.

Nu se poate oferi orice obiect de mobilier, ci doar paturi, scaune sau fotolii, mese sau dulapuri de haine. Obiectele nu trebuie să fie neapărat noi, dar trebuie să fie funcționale.

Ce se duce la biserică pentru parastasul de 40 de zile

O altă tradiție este de a duce la biserică diferite alimente. Acestea sunt binecuvântate de preot în timpul slujbei, apoi sunt date de pomană. De asemenea, după parastas, familia va da preotului un pomelnic pentru a pomeni pe cel decedat, în cadrul Sfintei Liturghii.

Iată ce puteți duce la biserică, în funcție de posibilități:

  • haine
  • încălțăminte
  • obiecte de uz casnic
  • mâncare (aceasta trebuie să fie numaidecât de post, dacă parastasul are loc în perioada postului. Mâncare de dulce nu este primită dacă se dă în zilele de post, chiar dacă era preferata răposatului)
  • farfurii
  • pahare
  • linguri

„Pomenirea timp de 40 de zile de la moarte se numește în popor sărindar şi se întemeiază pe credinţa populară (de origine monahală) că în a 40-a zi de la moarte, după ce sufletul mortului a străbătut vămile văzduhului şi a vizitat raiul şi iadul, se înfăţişează la judecata particulară, pentru a i se hotărî soarta provizorie până la judecata din urmă, soartă care se poate uşura, prin mijlocirile şi milosteniile făcute de cei vii în folosul morţilor.

La sfârşitul celor 40 de Liturghii se face dezlegarea sărindarelor, însoţită uneori de masă de obşte”, a spus preotul Ioan Mărăcineanu pe site-ul parohiei Sfinţii Români din Bucureşti.