De ce nu trebuie să folosească românii urarea „Paște fericit”. Ce semnificație are, de fapt
Paștele vine cu bucurie și binecuvântare pentru fiecare român, iar mesajele și urările frumoase vor constitui una dintre pricipalele activități pe care mulți români le vor avea în contextul pandemiei și al izolării de cei dragi. Pentru a nu se face de râs în fața persoanelor apropiate, filologul şi eseistul Adrian Papahagi le-a oferit cetățenilor câteva sfaturi despre cum trebuie să formulăm corect urările de Paște și de ce am greșit până acum atunci când am urat “Paște fericit”.
Ce semnificație are urarea „Paște fericit”
Se apropie sfânta sărbătoare a Învierii Domnului, iar românii au început deja pregătirile culinare și planurile de familie pentru a sărbători conform tradiției Paștele. Așa cum bine știm, în aceste zile încărcate de bucurie și recunoștință față se semnificația sărbătoarei, mulți dintre noi ne aducem aminte de persoanele dragi pe care am vrea să le revedem sau să avem contact, așa că un gând bun și o urare sunt bine venite.
Ce ne facem, însă, dacă nu ne găsim cuvintele potrivite pentru a transmite cele mai frumoase gânduri? În semn de apreciere și dovadă că nu i-am uitat, mulți dintre noi putem să rezumăm aceste gânduri la a le transmite apropiaților să aibă „Paște fericit”, căci acest lucru este cel mai important.
Din păcate, filologul Adrian Papahagi ne spulberă speranța cu privire la corectitudinea acestei formulări, explicând adevărata semnificație a sintagmei. Mai exact, acesta susține că această urare este mai degrabă un îndemn provenit de la verbul „a paște”, cu semnificație total diferită de cea a sărbătorii Învierii Domnului.
Partea bună este aceea că, specialistul a transmis pe pagina sa de Facebook mai multe sfaturi cu privire la cum putem transmite corect, simplu și frumos gândul nostru bun pentru cei dragi.
Cum ar trebui să transmitem urările de Paște
În ciuda recomandărilor făcute de filologul și profesorul Adrian Papahagi, menționăm faptul că fiecare persoană are dreptul să aleagă formularea care i se pare cea mai potrivită, sfaturile de mai jos, reprezentând un punct de vedere.
„1. E potrivit să folosim imagini cu Hristos sau cu subiect religios doar dacă sunt icoane în tradiţia bizantină, reprezentări antice şi medievale (aţi observat că acestea nu pot fi niciodată de prost gust?), sau picturi/sculpturi ale unor imenşi artişti (preferabil morţi acum cel puţin 350 de ani). Se acceptă artişti moderni doar cu discernământ, pour les connaisseurs . Restul este kitsch.
2. Evitaţi neopăgânismul kitsch: copilaşi, iepuraşi, ouşoare roşioare, mieluşei, apusuri spectaculoase (mov) sau răsărituri lucioase, figuri radioase ca în reclamele pentru pastă de dinţi sau ciocolată.
3. Nu folosiţi niciodată urarea “Paşte fericit”, decât dacă vă adresaţi unui viţel, care are tot dreptul să pască fericit! Nu folosiţi formule lemnoase scrise de alţii! Dacă nu aveţi inspiraţie pentru a compune un text care să nu fie nici kitsch, nici banal, nici cu greşeli de scriere, limitaţi-vă la clasicul “Hristos a înviat” (dar vezi şi §4)!
4. Nu trimiteţi pe sms, mail, messenger etc. urări colective şi nesemnate! Dacă trimiteţi urarea către un singur destinatar, dar nu personalizaţi mesajul, mai bine lipsă. E mai decent să comunici doar cu cei cu care te întâlneşti pe viu, sau de care îţi pasă suficient de mult ca să le adaugi un gând, sau măcar să-i numeşti.
Nimeni nu se aşteaptă să primească urări de la toată agenda de telefon; nu vă simţiţi nici voi obligaţi să trimiteţi urări întregii voastre agende!”, au fost doar câteva dintre recomandările acestuia.