De ce cartierul Berceni este considerat cel mai sigur în caz de cutremur major. Care sunt cele mai riscante zone
De ce cartierul Berceni este considerat cel mai sigur în caz de cutremur major? Din perspectivă geologică, Bucureștiul se află într-o situație precară, fiind construit pe o structură fragilă care amplifică efectele seismelor. Conform hărților de microzonare seismică, realizate pe baza cutremurelor din 1977, 1986 și 1990, un seism cu magnitudinea de 7 grade în zona Vrancea poate ajunge să atingă magnitudini de 8 și chiar 8,6 grade în București, amplificând astfel gravitatea dezastrului.
Care sunt cele mai riscante zone
Zonele cele mai expuse sunt cele din nord, vest, sud-vest și est. În mod surprinzător, zona sudică se prezintă mai bine din punct de vedere seismic, în special cartierul Berceni.
Acest lucru este paradoxal, având în vedere că zona de sud este geologic mai slabă. Este de remarcat faptul că Berceniul are o tendință de scufundare cu 5 milimetri pe an, în timp ce Drumul Taberei se ridică cu 4 milimetri pe an.
O proiecție pe termen lung arată că, peste un milion de ani, Drumul Taberei ar putea deveni un munte de 4.000 de metri înălțime, în timp ce Berceniul s-ar putea transforma într-un lac adânc de 5.000 de metri.
Zonele cele mai periculoase în caz de cutremur în București sunt identificate în Casa Presei (amplificând seismele cu 1,61 grade), Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Balta Albă (0,93) și Militari (0,92).
În aceste zone, terenul nisipos contribuie la amplificarea undelor seismice venite din zona Vrancea.
De ce cartierul Berceni este considerat cel mai sigur în caz de cutremur major
Totuși, zona sudică beneficiază de o protecție mai bună împotriva seismelor. Mai puțin cunoscut este faptul că sub Parcul Tineretului există o imensă structură din beton, sub forma unei potcoave, care se întinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalentă și Orășelul Copiilor până sub Cimitirul Bellu.
Te-ar putea interesa și: Seria de cutremure din România continuă. Seismul a avut loc vineri dimineaţă, 16 februarie! Unde s-a simţit
Intrarea în această structură se găsește pe strada Secerei, în apropierea Palatului Copiilor.
Deși pe poartă este indicat să nu staționezi în fața ei, surse din Primăria Capitalei au dezvăluit că această structură reprezintă cel mai mare adăpost pregătit pentru situații de forță majoră în timp de război sau calamitate. A
dăpostul are șase etaje sub nivelul solului și poate găzdui până la 20.000 de persoane. Construcția din beton a fost realizată în anii ’60, cu mult înainte de inaugurarea Sălii Polivalente în 1974. Același adăpost explică, conform surselor, protecția de care se bucură Berceniul în caz de cutremur, deoarece undele seismice sunt atenuate de structura solidă.
Harta seismologică din România
Seismicitatea în România este concentrată în mai multe zone epicentrale, printre care se numără Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.
Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea sunt considerate cele mai sigure orașe mari în caz de cutremur. În fiecare an, în România au loc aproximativ 200 de seisme, majoritatea având magnitudini între 2 și 3 pe scara Richter. În Transilvania, conform directorului științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, efectele cutremurelor din zona Vrancea sunt rapid atenuate, având un impact limitat doar asupra zonei Brașovului.
Explicațiile cercetătorului de la INFP indică faptul că structura geologică solidă din partea estică și sudică a țării permite o mai bună propagare a undelor seismice, în timp ce structura mai elastică din Transilvania atenuează aceste efecte.
Județul Cluj, caracterizat prin podișuri și munți, are aproximativ 24% din suprafață ocupată de Munții Apuseni, restul fiind compus în cea mai mare parte din dealuri și văi. Terasele și luncile din zonele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului compensează absența câmpiilor.
În Europa, țările cu cel mai ridicat risc seismic sunt Italia, Grecia și Turcia, din cauza coliziunii plăcilor tectonice Africane și Eurasiatice. Aceste țări au fost afectate de numeroase cutremure devastatoare în ultimul secol, cu consecințe tragice înregistrate în Italia în 1915 și 2009, și în Grecia în 1956.