De ce au loc incendii în Grecia, an de an. Ce se întâmplă, de fapt, în această zonă

În ultimii ani de zile, autoritățile din Grecia au pus cap la cap planuri de monitorizare a incendiilor de vegetație din teritoriu. Temperaturile ating, în sezonul estival, valori caniculare. Incendiile de vegetație nu mai reprezintă o probabilitate, din păcate, ci o certitudine. Ce se află în spatele lor.

De ce au loc incendii de vegetație în Grecia

Profesorul universitar Silviu Gurlui a explicat care sunt motivele pentru care, în Grecia, se manifestă din ce în ce mai multe incendii de vegetație în sezonul de vară. Astfel de fenomene nu mai reprezintă o probabilitate, ci o certitudine, devenind previzibile.

De la an la an, temperaturile în regiune cresc semnificativ, atingând valori ce de unii sunt descrise ca fiind mortale. În urmă cu circa o săptămână, mai mulți turiști au fost transportați la spital din cauza faptului că nu au putut face față căldurii.

Fenomenele care au loc la momentul actual în Grecia reprezintă o dinamică și o perturbare a fronturilor atmosferice, a explicat profesorul universitar Silviu Gurlui. Pe lângă faptul că temperaturile sunt într-o continuă creștere, vegetația suferă din cauza lipsei de precipitații, dând naștere incendiilor.

În anumite perioade ale anului, în mod deosebit vara, când temperaturile devin caniculare, cantitatea de apă din sol de care ar trebui să dispună vegetația se diminează. Astfel, plantele se usucă, iar în zonele în care umiditatea este foarte redusă, probabilitatea ca vegetația să se aprindă este foarte mare.

Explicațiile profesorului Silviu Gurlui

Există doi facturi care intervin în această discuție și care se află în spatele evenimentelor de acest fel din Grecia: unul uman și unul natural. Omul a încurajat declanșarea incendiilor de vegetație prin poluare și defrișări, calitatea solului influențând cantitatea de lumină și radiație care se întorc în atmosferă.

Pe de altă parte, cantitatea de ioni din atmosferă crește, iar la aceasta se adaugă particulele din cosmos care ionizează particulele de la suprafața Pământului. Aceste particule conduc la o modificare a dinamicii aerosolilor din atmosferă și, implicit, la schimbarea climei.

Apa din atmosferă are o contribuție cel puțin dublă a efectelor de seră, pe lângă dioxidul de carbon, a explicat fizicianul Silviu Gurlui, într-o intervenție pentru Digi24. Rămâne de văzut cum vor evolua incendiile de vegetație în următoarea perioadă. Specialiștii se așteaptă, însă, la ce este mai rău.

În funcție de particulele din cosmos care ionizează particulele de la suprafața Pământului, dar și de intervențiile umane, este posibil ca până în 2024 să fim martori la o ameliorare a fenomenelor de acest fel, potrivit profesorului universitar.