De ce a schimbat Nicolae Ceaușescu numele Clujului. A luat modelul Budapestei

De ce a schimbat Nicolae Ceaușescu numele Clujului. A luat modelul Budapestei
Clujul, un oraș vechi din timpul castelor romane

Astăzi unul din cele mai importante orașe, după București, Cluj-Napoca a avut pate de-a lungul istoriei de momente importante. Cu o vechime ce datează de pe vremea castelor romane, orașul a suferit modificări importante în secolele ce au urmat. Un episod controversat, însă, s-a întâmplat în 1974, când Nicolae Ceaușescu decidea schimbarea numelui orașului, din Cluj în Cluj-Napoca, după modelul vecinilor maghiari.

Clujul, un oraș vechi din timpul castelor romane

Zona în care astăzi există orașul Cuj-Napoca, cu secole în urmă trăiau dacii, aceștia ocupând o mare parte a României de astăzi. Ulterior, între anii 105 și 106 d.Hr, au început celebrele campanii romane de ocupare a Daciei, ajungând chiar și în aceste zone.

După succesul campaniilor, pe teritoriul Clujului, romanii au construit o cetate, pe ceea ce este astăzi centrul orașului. Ruinele vechii cetăți romane pot fi găsite în Piața Unirii. Clujul, pe atunci numit Napoca, a fost unul dintre cele mai importante orașe din partea de est a Imperiului Roman, obținând statutul de Municipium în anul 124 d.Hr. și pe cel de Colonia în anul 164 d.Hr.

Secole mai târziu, odată cu apariția strămoșilor maghiarilor de azi, Clujul a fost preponderent ocupat de aceștia, la începutul secolului al IX-lea, când s-au stabilit în Transilvania, ocupând regiunea. Aceștia au construit mai multe așezări pe teritoriul regiunii, Cluj fiind una dintre ele, cu centrul pe ceea ce este astăzi dealul Calvaria. Cu toate acestea, în 1241 a fost distrus de invazia mongolilor și reconstruit abia după sosirea sașilor.

Începutul de secol al XII-lea, găsește Clujul  sub ocupația coloniștilor germani, numiți în general sași.

Sașii au ocupat Transilvania și au construit mai multe fortificații. Până la sosirea lor, Clujul era doar un sat, dar aceștia au construit o cetate din piatră în ceea ce este astăzi Piața Muzeului.

În același secol, mai exact în 1316, este atestată nașterea oficială a orașului Cluj, după ce regele Carol Robert a ridicat satul la rangul de oraș, Civitas Kulusvar.

Nicolae Ceaușescu decide în 1974 schimbarea numelui

După secole de dezvoltare, ocupare, eliberare și, ulterior, Unirea Transilvaniei cu celelalte două Principate Române, orașul a cunoscut o și mai mare dezvoltare economică și socială.

Însă, vine perioada comunismului, perioadă în care Nicolae Ceaușescu declanșează marea industrializare, orașul devenind una din țintele acestor desiderate.

În toată această perioadă orașul a fost puternic industrializat și a primit „Steaua Republicii Socialiste România”.

Dar, în 1974, avea să se mai întâmple un episod determinant, spun istoricii, pentru orașul transilvănean.

În arhivele statului există și astăzi stenogramele unei ședințe de partid, din 15 octombrie 1974, ședință în urma căreia, Nicolae Ceaușescu, plecând de la modelul capitalei Ungariei, care se afla de-o parte și de alta a Dunării, fiecare cu denumirea sa, Buda și Pesta, dar guvernul maghiar decidea contopirea celor două nume într-unul singur, Budapesta.

Așa se face că în ședința Comitetului Executiv al PCR, din 15 octombrie 1974, Nicolae Ceaușescu anunța schimbarea numelui orașului din Cluj, cum era cunoscut până atunci, în Cluj-Napoca, cel de-al doilea nume venind de la vehea castă romană construită aici după ocuparea Daciei între 105 și 106 d.Hr.

Deși pare greșit, istoricii au fost de acord cu noua denumire, explicația fiind dată și de istoricul Tudor Sălăgean, acesta explicând că:

„Clujul de astăzi s-a dezvoltat pe ruinele oraşului roman Napoca, al cărui nume era de origine probabil dacică.

Între oraşul antic şi oraşul medieval există în mod evident o continuitate, care se manifestă cel puţin la nivelul monumentelor.”, a explicat istoricul Tudor Sălăgean pentru Ziua de Cluj.

Așa se face că din octombrie 1974, orașul transilvănean poartă numele de Cluj-Napoca, deși la un moment dat s-a încercat revenirea la vechea denumire.

Parte din stenograma ședinței din 15 octombrie 1974

În arhivele statului există și astăzi stenograma ședinței în care Ceaușescu anunța schimbarea numelui, dar și motivația din spatele acestei decizii, după cum urmează:

„Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.

Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine?

Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.”

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI