De ce a lipsit Nicolae Ceaușescu de la prima călătorie cu metroul. Dictatorul a inaugurat oficial prima magistrală abia o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979
În urmă cu 45 de ani, în data de 16 noiembrie 1979, a fost dat în folosință primul tronson al magistralei 1. A fost un moment istoric pentru București și nu numai. Însă, de la eveniment a lipsit Nicolae Ceaușescu. De ce? Află motivul pentru care dictatorul a ales să inaugureze oficial prima magistrală abia o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979!
Expansiunea urbană și necesitatea metroului
La mijlocul secolului XX, Bucureștiul era într-o continuă expansiune. Recensământul din 1948 raporta o populație de peste un milion de locuitori, iar în 1977 numărul acestora crescuse cu încă 780.000, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Vehiculele din acea perioadă, inclusiv autobuzele, troleibuzele și tramvaiele, circulau adesea cu ușile deschise din cauza aglomerației, pasagerii fiind adesea nevoiți să stea pe trepte.
Era evidentă necesitatea unei soluții moderne, asemănătoare celor implementate în Londra, Budapesta, Paris, Berlin și Moscova: un sistem de metrou.
Primele încercări și construcția propriu-zisă
Deși implementarea sistemului de metrou a avut loc sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, ideea unui metrou pentru București își are originea în secolul al XIX-lea.
Elie Radu și Dimitrie Leonida au fost primii români care au încercat să aducă un sistem de metrou în țară, inspirându-se din modelele occidentale.
Totuși, cele două Războaie Mondiale și stadiul insuficient de dezvoltare urbană au împiedicat realizarea acestui proiect. După ce inițiativa a fost abandonată în anii ’30, în 1950 a fost înființată societatea mixtă SovRom Metrou, în colaborare cu URSS.
Aceasta a fost desființată în 1952 din cauza influenței sovietice asupra proiectului. Construcția propriu-zisă a început în 1975, sub coordonarea Întreprinderii Metroul București.
Întâia porțiune a magistralei 1 urma să unească două mari platforme industriale, Timpuri Noi și Semănătoarea, traversând Splaiul Independenței.
De-a lungul a opt kilometri au fost realizate șase stații: Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru), Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi.
Inaugurarea și absența lui Ceaușescu
Ziua cea mare, 16 noiembrie 1979. Metroul a intrat în funcțiune în preajma celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român.
”L-am dat cu chiu, cu vai în 16 noiembrie, înaintea unui Congres care începea pe 19 noiembrie. Veneau oaspeți de afară și trebuia să se fudulească cu metroul”, își amintește Octavian Udriște.
Presa comunistă nu a creat un mare eveniment în jurul intrării în funcțiune a metroului. Octavian Udriște retrăiește momentele respective cu emoție și satisfacție: metroul a plecat din depou pe semnătura sa și a lui Florin Tănăsescu. Marele absent al momentului a fost însuși Nicolae Ceaușescu.
”Din motive de siguranță, el a venit la inaugurarea oficială, în data de 19 decembrie. A tăiat panglica după ce s-a convins că n-a murit nimeni în metrou în perioada de funcționare”, spune râzând Octavian Udriște.
În prezent, Magistrala 1 are o lungime de 31 de kilometri și include 22 de stații. Conform informațiilor furnizate de Metrorex, aceasta este cea mai frecvent utilizată magistrală. În 2019, peste 7,5 milioane de pasageri au călătorit pe secțiunea circulară dintre stațiile Dristor și Pantelimon.
Citește și Cum ar fi arătat ştirile din timpul lui Ceauşescu dacă prezentatorul ar fi fost sincer. Viralul momentului!