Cuvântul care dă mari bătăi de cap românilor. Cei mai mulţi habar nu au ce înseamnă ”pedant”. Tu îl foloseşti corect?
În Limba Română există anumite cuvinte care, deși folosite des, sunt foarte puțini cei care le știu originea și chiar semnificația. Este și tema de astăzi, și anume cuvântul are dă mari bătăi de cap românilor, și anume ”pedant”. Citește și află ce înseamnă ”pedant”.
Care este originea cuvântului ”pedant”
Cuvântul, deși se regăsește în mai multe limbi, inclusiv în limba română, are o origine interensantă, spun etimologii. Conform datelor de cercetare, originea sa este din 1580.
Învață despre: Care este pluralul de la cuvântul copertă. Milioane de elevi rostesc forma greșită
Din punct de vedere al însemnătții sale, etimologii spun că , de fapt, înseamnă ”director de școală”, și vine din limba franceză, de la cuvântul pédant, prima sa mențonare fiind undeva pe la 1560.
Alți etimologi și lingviști spun că, de fapt, oprigina sa este italiană, având originea în cuvântul pedante, care înseamnă același lucru, și anume ”învățător, director de școală”.
Care este însemnătatea acestui cuvânt, conform cercetătorilor
Deși taberele sunt împărțite, mulți spun că, de fapt, este un cuvânt de origine incertă, aparent o alterare a latinei târzii paedagogantem, iar semnificația din latină ar fi ”persoană care trâmbițează puncte minore de învățare, cineva care supraestimează învățarea sau pune un accent nejustificat pe cunoașterea exactă a unor detalii sau fleacuri în comparație cu chestiuni mari sau principii generale.”, iar această versiune este consemnată prin anii 1590.
”Pedant”, cuvântul care dă mari bătăi de cap românilor
Dar, deși definițiile anterioare fac referire la un anume aspect, în DEX definiția cuvântului pedant ar putea surprinde prin definiția dată cuvântului
Așadar, conform acestei definiții din DEX, în limba română rerpezintă o ”Persoană care face mereu paradă de erudiția sa și care supără prin minuțiozitate exagerată în lucruri neînsemnate; persoană deosebit de meticuloasă.”, în concluzie o cu totul altă definiție și, deci, o altă însemnătate a cuvântului.
Cuvântul, regăsit în limba germană, sub forma ”pedantisch”, la forma sa peorativă, reprezintă cineva ”oarecum exagerat de precis; meschin”. Deci o apropiere față de definiția dată de DEX, așa cum menționam anterior.
Vezi și: Care este pluralul cuvântului făină. Greșeala pe care o fac milioane de români
În cele ce urmează vă oerim și câteva exeple de folosire a acestui cuvânt care dă mari bătăi de cap românilor, după cum urmeză:
”Profesorul meu este atât de pedant încât învățarea nu mai este distractivă.”
”Dacă rezervările nu sunt introduse cu precizie pedantă, în foarte scurt timp va apărea haosul.”
Deși are mai multe valențe, acest cuvânt, ”pedant”, este regăsit des în vorbirea curentă a unora dintre noi, dar se pare că unii îl folosesc greșit.
Un alt exemplu ar mai fi ”Prietenul meu este atât de pendant!”.
Concluzie
Acum că am aflat împreună ce înseamnă de fapt cuvântul pedant, vom știi să-l folosim când trebuie.