Cum stă România la nivelul coeficientului de inteligență. Perioada în care am fost ”cei mai deștepți”
Românii fac performanță. La CE, la Balcaniade de dresaj, la Para Tenis de Masă, însă, se pare că nu este de ajuns. Concluziile unui studiu legat de nivelul coeficientului de intelicență sunt îngrijorătoare.
România și nivelul coeficientului de inteligență
Dragoș Iliescu – profesor în Departamentul de Psihologie al Universității din București și pe George Gunnesch-Luca – de la School of Business, Economics and Society, Friedrich-Alexander University Erlangen-Nürnberg, Germania, au realizat un studiu în România. În cei 16 ani de când l-au început, au fost testați 12.000 de cetățeni născuți de-a lungul a 80 de ani.
Rezultatele testelor descriu evoluția scorurilor de inteligență în România din perioada războaielor și până în anul 2018. Concluzia este că performanțele cognitive ale noastre sunt la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Cel mai mare nivel al IQ-ului s-a înregistrat în perioada 1988 – 1989, pe când creșterea cea mai puternică a coeficientului a avut loc între anii 1967 și 1977.
Explicațiile profesorului
„Guvernele totalitare, prin natura lor, reușesc să recruteze și să mobilizeze resursele mult mai eficient decât guvernele democrate, iar când comuniștii au zis să meargă educația la sat, atunci 4 generații întregi de profesori au mers fost trimiși la țară.
Nu au cum să rămână fără repercusiuni astfel de măsuri luate în bloc și am avut un avans imens, pentru că după Al Doilea Război Mondial comuniștii au preluat totuși o țară cu un analfabetism uriaș – și aici mă refer la analfabetism pur, nu analfabetismul funcțional despre care vorbim astăzi. Perioada aceea s-a simțit și avansul imens în IQ-ul României tot de-acolo a venit, pe o pantă ascendentă care a continuat până la Revoluție”, a declarat profesorul Iliescu pentru Edupedu.ro.
„Pe copii nu îi mai incită școala atât de mult”
Specialistul a spus și motivul pentru care, pe vremea părinților noștri, copiii erau predispuși la o dezvoltare cognitivă mai pronunțată, chiar dacă capacitatea de abstractizare a generației de astăzi este mai mare.
„Pe copii nu îi mai incită școala atât de mult, ei își rafinează mecanismele de abstractizare în altă zonă și atunci școala trebuie să facă ceva să îi atragă. Școala cred că era principala sursă de provocare cognitivă acum 70-80 de ani, acum nu mai este”, a completat Dragoș Iliescu.