Cum se sărbătorea 1 Mai pe vremea lui Ceaușescu. Mici, parade uriașe și propagandă
Pe timpul lui Ceauşescu, 1 Mai, Ziua Muncii, era motiv de propagandă și de defilări uriașe. Partidul Comunist Român, Nicolae Ceauşescu şi Elena erau ridicați în slăvi cu această ocazie. Muncitorii români avea liber de 1 Mai, dar erau obligaţi să participe la defilări.
Cum se sărbătorea 1 Mai pe vremea lui Ceaușescu. Mici, parade uriașe și propagandă
Congresul Internaționalei Socialiste, în anul 1889, a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în multe dintre țările lumii. La noi în ţară, 1 Mai a fost sărbătorit pentru prima dată în anul 1890.
Astfel, în perioada regimului comunist, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații grandioase. Defilările organizate cu această ocazie era compuse din coloane de oameni, în ținute de sărbătoare şi care scandau lozinci și purtau pancarte cu mesaje elogioase la adresa partidului.
Nicolae Ceauşescu, ridicat în slăvi cu defilări grandioase
Totul se făcea, la acea vreme, în numele poporului român și al lui Nicolae Ceaușescu. 1 Mai era motiv de propagandă și manifestații uriașe în care erau ridicate în slăvi realizările Partidului Comunist Român și ale tovarășului Nicolae Ceaușescu.
Defilări grandioase erau organizate în toată ţara. În Bucureşti, defilarea trecea prin apropiere de statuia Aviatorilor, unde era amplasată o tribună oficială în care se instalau Nicolae şi Elena Ceauşescu, dar şi alte persoane, deţinătoare de funcţii importante în defunctul Partid Comunist Român. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
Sportivii de performanţă, obligaţi să participe la defilările de 1 Mai
Pe lângă munictorii din fabrici, pompieri şi şoimii Patriei, la defilare erau obligaţi să să treacă prin faţa tribunei oficiale şi sportivii de performanţă ai României. Nadia Comăneci era doar un copil la vremea respectivă.
”De regulă, sportivii erau urcaţi pe care alegorice. Când ajungeam în faţa tribunei oficiale schiţam doar câteva gesturi de gimnastică, pentru că locul era foarte mic şi nu puteai face mare lucru. Apoi, la finalul defilării mergeam dinn nou în cantonament, unde ne continuam pregătirea”, a povestit Nadia Comăneci.
După anul 1990, importanța propagandistică a zilei a dispărut. Românii încă se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber cu mici şi bere. Micii şi berea erau prezente şi pe timul lui Ceauşescu. Aceasta era partea cea mai bună zilei de 1 Mai.