Cum se pronunță corect un hiat, de fapt. Așa rostești cuvintele cu două vocale succesive

Ana Iorga a explicat, în cadrul rubricii „Pe cuvânt”, de la Antena 3, cum pronunțăm corect cuvintele care conțin hiat. Lingvistul român spune că așa rostim cuvintele cu două vocale succesive. Ai știut asta până acum?

Cum se pronunță corect un hiat. Ai procedat total greșit

Ana Iorga este cunoscută pentru edițiile de gramatică pe care le realizează la postul de televiziune Antena 3. În cadrul uneia dintre emisiuni, jurnalista a explicat detalii mai puțin știute despre hiat. Cât de indicat este să-l folosim în vorbirea noastră.

Din dorinţa unei exprimari cât mai curate, românii au început să păstreze hiatul şi totul sună un pic chinuit şi artificial, este de părere lingvistul Ana Iorga. Vedeta TV a dat și exemple în acest sens.

„Azi vorbim despre hiat. 2 vocale pronunţate succesiv în silabe diferite, ele făcând parte din acelaşi cuvânt sau din cuvinte diferite. Tendinţa românei este spre evitarea hiatului atunci când acesta apare la alăturarea a două cuvinte diferite: elidăm o vocală şi punem cratimă.

Numai că de la o vreme, poate din dorinţa unei exprimari cât mai curate, am început să păstrăm hiatul şi totul sună un pic chinuit şi artificial: spunem de exemplu „a îi îndemna” în loc de „a-i îndemna”,”să îşi da seama” în loc de „să-şi dea seama”, a explicat jurnalista în rubrica sa „Pe cuvânt”.

Cum este corect să spunem

Totuși, tendinţa generală în română este de evitare a hiatului în aceste situaţii. Preferăm să spunem „a-i îndemna”, și nu „a îi îndemna”, spre exemplu. Parcă suna mai frumos și nici nu „zgărie” timpanul.

„Nu spunem „a îi îndemna”, ci „a-i îndemna”. Mai ales în ritmul alert al comunicării zilnice.”, a spus Ana Iorga.

„E nefiresc să zici: a îţi spune sau a îl întreba. Î din formele pronumelui personal dispare de obicei şi se pune cratimă. Nu spune nimeni de exemplu: A îi reproşa ceva e neelegant. Spui: a-i reproşa ceva. Cu cratimă.”, a adăugat jurnalista.

În ce situații poate fi folosit hiatul

Hiatul poate fi folosit în alte combinaţii cu forme de pronume personal, fără a suna într-un anume fel. În acest sens, Ana Iorga dă un exemplu: „a o ajuta”. Însă, la exemplele prezentate mai sus, lingvistul român spune că e firesc să evităm hiatul.

„În loc de „a îţi spune”, putem zice „a-ţi spune”. În loc de „a îl întreba”, e firesc să spunem „a-l întreba”. Acum, sunt şi situaţii în care sonoritatea combinatiilor cu hiat nu deranjează atât de tare. De exemplu: să îi suni. Fireste că e mult mai natural să spunem „să-i suni”, dar putem scrie şi rosti şi cu hiat, să îi suni, e mai agreabil decât „a îi suna”.”, a precizat vedeta Antena 3.

Ana Iorga: Ne este teamă să greșim

Potrivit jurnalistei Ana Iorga, variantele cu hiat apar des acolo unde tendinţa generală în română este tocmai evitarea hiatului deoarece ne este teamă să greșim.

„Eu cred că este o reacţie de hipercorectitudine. Adica ne e teamă să nu greşim. Ni se pare că formele cu cratimă sunt mai familiare, nu sunt la fel de elegante. Dar nu e aşa. Sunt chiar recomandate, ca să nu spunem chinuit: a îi îndemna”, a încheiat lingvistul.