Cum s-a produs ciclonul care a măturat litoralul. Explicația climatologilor. Astfel de fenomene violente nu sunt excluse pe viitor

Schimbările climatice și temperaturile ridicate ale Mării Negre au contribuit semnificativ la formarea ciclonului care a lovit litoralul românesc, provocând pagube considerabile.

Temperaturile record ale Mării Negre, factor cheie în formarea ciclonului care a devastat litoralul

Potrivit climatologului Roxana Bojariu, un sistem de joasă presiune a staționat în zona Mării Negre, alimentat de apele extrem de calde, fapt ce a condus la fenomene meteorologice extreme.

„Acel ciclon, sistem de joasă presiune, a fost alimentat de o suprafață foarte caldă a mării. Am înregistrat temperaturi record în această perioadă, cu apa depășind 27 de grade Celsius. Aceasta este o valoare neobișnuit de ridicată și contribuie la cantități foarte mari de precipitații”, a explicat Bojariu la Digi24.

Dobrogea și litoralul românesc au fost grav afectate de inundații în urma ploilor intense aduse de ciclon. Regiunea, care nu dispune de un sistem hidrografic bine dezvoltat, s-a confruntat cu dificultăți majore în gestionarea cantităților mari de apă.

Roxana Bojariu a subliniat că acest dezechilibru între precipitațiile abundente și capacitatea naturală a solului de a prelua apa a amplificat efectele inundațiilor.

„Problema este că această cantitate mare de precipitații într-o zonă precum Dobrogea nu poate fi preluată eficient, deoarece sistemul hidrografic din această regiune nu este foarte dezvoltat. Bazinele existente sunt foarte mici, iar seceta prelungită a contribuit la tasarea solului. Astfel, apa nu poate pătrunde în sol și inundațiile devin mai severe.”, a explicat climatologul.

Schimbările climatice, un factor agravant

Fenomenul extrem care a lovit litoralul este, în mare parte, o consecință directă a schimbărilor climatice globale. Temperatura Mării Negre a crescut constant în ultimii ani, ajungând la valori alarmante, care favorizează dezvoltarea ciclonilor și a altor fenomene meteorologice periculoase.

„E vorba și de contribuția schimbărilor climatice, pentru că suprafața Mării Negre are temperaturi din ce în ce mai mari”, a adăugat Bojariu.

Specialiștii avertizează că astfel de fenomene extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente dacă nu se iau măsuri concrete pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a încetini ritmul încălzirii globale.

Deși astfel de evenimente meteorologice sunt, în mod tradițional, rare în zona Mării Negre, creșterea frecvenței și intensității lor semnalează necesitatea unor măsuri urgente.

În plus, climatologii subliniază importanța unor investiții în infrastructura de gestionare a apei, în special în regiunile vulnerabile precum Dobrogea, care nu sunt pregătite să facă față unor precipitații atât de intense.

„Seceta prelungită a avut, de asemenea, un impact negativ asupra capacității solului de a absorbi apa, ceea ce agravează situația. Solul tasat și lipsa resurselor de apă contribuie la formarea rapidă a inundațiilor, iar consecințele sunt adesea devastatoare”, a mai spus Bojariu.

Cum se pot pregăti autoritățile?

Având în vedere că fenomenele extreme devin din ce în ce mai comune, experții sugerează că autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și gestionare a dezastrelor naturale.

Măsurile ar putea include modernizarea sistemelor de drenaj, crearea unor bazine de retenție a apei și implementarea unor politici de conservare a mediului care să abordeze direct problema schimbărilor climatice.

„Trebuie să acceptăm că astfel de fenomene vor deveni din ce în ce mai frecvente dacă nu se iau măsuri adecvate pentru combaterea schimbărilor climatice. Este esențial să investim în infrastructură și să ne pregătim pentru aceste evenimente, pentru a minimiza impactul asupra comunităților afectate”, a concluzionat Roxana Bojariu.