Cum poți pierde moștenirea în România și să fii declarat străin de aceasta. Ce este actul acceptării tacite a succesiunii

de: Ionuț Vieru
06 07. 2024

Anul 2024 vine cu modificări la legea moștenirii, iar românii trebuie să știe aceste aspecte. De asemenea, există situații în care puteți pierde moștenirea și să fiți declarat străin. Cum este posibil, aflați în rândurile următoare.

Cum poți pierde moștenirea în România

Poți să fii declarat străin de moștenire chiar dacă nu faci declarație de renunțare? Ei bine, da, însă doar în anumite condiții.

Dacă nu ați acceptat succesiunea în termen de un an, de la data decesului persoanei pe care o moșteniți și alt moștenitor a făcut un act de moștenire tacită a moștenirii sau a făcut o declarație prin care acceptă moștenirea în termenul de un an de la data decesului defunctului, puteți să pierdeți întreaga moștenire.

Ce înseamnă acceptare tacită a moștenirii? Poate însemna plata unei taxe, plata impozitului la un imobil, plata unor facturi, utilități, întreținere sau multe altele asemănătoare.

În cazul în care aveți un deces în familie și moșteniți pe cineva, trebuie, în termen de 1 an de zile, să mergeți să faceți o declarație de acceptare a moștenirii, ne spune avocata Gabriela Ursărescu.

Legea moştenirii 2024. Ce schimbări au fost aduse

Românii trebuie să știe ce acte sunt necesare pentru moștenire, deoarece au fost făcute câteva schimbări la începutul acestui an. În primul rând, este important de menționat că succesiunea care se face după decesul unei persoane este diferită de moștenirea testamentară.

Prin urmare, potrivit Codului Civil, moștenirea este de două tipuri: legală și testamentară. Moștenirea legală face referire la bunurile moştenite după deces, iar doar anumite persoane pot beneficia de aceasta, precum:

  • Soțul supraviețuitor;
  • Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
  • Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
  • Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Atunci când vine vorba despre acte, veți avea nevoie de:

  • Certificat de deces
  • Acte de stare civilă moştenitori – certificate de naştere, căsătorie, divorţ (dacă este cazul)
  • Acte de identitate moştenitori + procura de reprezentare succesiune şi act de identitate mandatar (dacă este cazul)
  • Acte de proprietate imobile (dacă este cazul)
  • Extrase de cont bancare (dacă este cazul)
  • Certificate de acţionar (dacă este cazul)
  • Talon şi carte auto (dacă este cazul)
  • Act de concesiune loc de veci (dacă este cazul)
  • Certificat de atestare fiscală ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul
  • Certificat de atestare fiscală DITL (pentru imobilele care sunt incluse în masa succesorala)
  • 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct, conform Notariate.ro.