Cum i-a afectat pe români pandemia. Ce boli și afecțiuni au dezvoltat acum tinerii. STUDIU

Efectele Pandemiei, și mai ales al izolării pe o perioadă lungă de timp a generat multe probleme în rândul populației. Un studiu recent arată o scădere a calității și a duratei de somn, mai ales în rândul tinerilor. Obligați să stea în casă, mai spune studiul, aceștia și-au schimbat obiceiurile, și asta afectează și sănătatea acestora.

Studiu alarmant asupra efectelor Pandemiei la populația tânără

Cercetările privind impactul psihologic și comportamental al Pandemiei COVID-19 sunt complicate de expansiunea sa rapidă, de peisajul în schimbare al politicilor asociate și de natura populațiilor specifice studiate, spune studiul.

S-a sugerat că modificările stresului și ale somnului sunt reacții psihologice frecvente în această perioadă de Pandemie. Studiul a fost făcut pe un eșantion din populația tânără și a scos în evidență schimbările duratei și a calității somnului la acest segment.

În timpul carantinei s-a constatat că 43,6% dintre tinerii intervievați au raportat schimbări, fiindu-le afectate orele de somn. Un alt procent, de 34% au raportat dificultăți în a adormi. Studiile au fost făcute pe baza scorurilor de la scara de stres percepută bine stabilită.

Un procent semnificativ, de 10% din intervievați, au raportat insomnii, unii dintre ei confruntându-se cu stres moderat până la extrem pe baza scorurilor din Scala de stres de anxietate a depresiei.

Mare parte din plaja populației tinere intervievată sunt, fie studenți, fie foșsti studenți, funcționari, asitenți medicali sau chiar persoane casnice. Cei mai mulți au fost tineri cu vârste cuprinse între 19 și 26 de ani. Majoritatea dintre repondenți  au reclamând schimbarea calității și a duratei somnului.

„Somnul reprezintă o treime din viață. De calitatea, durata și profunzimea lui depinde ameliorarea vieții noastre de zi cu zi și modul în care ne desfășurăm cu spor sau nu activitățile noastre zilnice. Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă. Lpsa somnului dezechilibrează capacitatea corpului de a controla nivelul glicemiei și de a utiliza insulina.

Pe termen lung, alături de alți factori, lipsa somnului crește riscul de diabet zaharat de tip II. Este doar un exemplu al multiplelor interconexiuni ale unor afecțiuni cronice cu modul nostru de a ne odihni. De asemenea, somnul insuficient încetinește metabolismul, deci crește riscul de obezitate, dar este și un factor de risc pentru hipertensiune și probleme cardiovasculare”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie.

”Somnul odihnitor reprezintă unul dintre cei trei piloni ai sănătății”

Studiul realizat de cercetătorii din Universitatea de Medicină ”Carol Davila” din Capitală, împreună cu Societatea Română de Pneumologie, Secțiunea de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, Asociația pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți, Asociația Medicală de Prevenție prin Stil de Viață Sănătos, trage un semnal de alarmă, mai ales în cazul tinerilor.

„Nu este doar un clișeu atunci când spunem că somnul odihnitor reprezintă unul dintre cei trei piloni ai sănătății. Somnul, alături de alimentația echilibrată și mișcarea fizică, este necesar. Cele mai mari beneficii vin din combinarea acestor obiceiuri. Întreaga perioadă de 24 de ore trebuie luată în considerare și privită în ansamblu.

Combinația – mai multă activitate fizică, mai puțin timp de activități statice, sedentare și mai mult somn – va contribui la sănătatea fizică, va reduce riscul pentru dezvoltarea obezității și va îmbunătăți sănătatea mintală”, spune dr. Mihaela Oros, președinta Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți.