Cum explică Parchetul General clasarea dosarului penal care îl viza pe Călin Georgescu

În iunie 2022, Parchetul General a clasat un dosar penal deschis pe numele lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2024, în urma unor declarații controversate despre Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Decizia a fost luată pe baza constatării că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.”

Această hotărâre a readus în discuție limitele legislației în vigoare privind propaganda legionară și discursul public, stârnind dezbateri despre nevoia unei actualizări a cadrului legislativ.

Motivele clasării dosarului

Parchetul General a invocat mai multe motive pentru clasarea cazului:

Lacune legislative

Conform declarațiilor oficiale, legislația actuală limitează semnificativ situațiile în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru apologia unor personaje istorice controversate. OUG nr. 31/2002 incriminează promovarea cultului persoanelor condamnate definitiv pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității. În lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, afirmațiile care fac referire la aceste persoane nu sunt considerate infracțiuni.

Contextul declarațiilor

Georgescu a declarat că liderii istorici Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu au făcut atât „fapte bune”, cât și „fapte mai puțin bune”, lăsând evaluarea lor în seama istoricilor. Procurorii au concluzionat că aceste afirmații, deși controversate, nu se încadrează în definiția legală a promovării cultului unor persoane condamnate pentru crime.

Restricții în interpretarea legii

Parchetul General a subliniat că dispozițiile legale sunt „de strictă interpretare” și nu permit incriminarea referințelor generale la personaje istorice care nu au fost condamnate de instanțele din România sau ale căror condamnări nu sunt recunoscute oficial.

Explicația oficială a Parchetului

Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Public, procurorii au detaliat limitele legii în acest tip de cazuri. Articolul 5 din OUG nr. 31/2002 incriminează promovarea cultului persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave, dar pentru ca fapta să fie considerată infracțiune, este necesar ca persoana vizată să fi fost condamnată definitiv de o instanță.

Controversa declarațiilor lui Călin Georgescu

În 2022, Georgescu, în calitate de președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a declarat într-o emisiune televizată că „nu poate comenta” anumite fapte istorice, dar a recunoscut că liderii respectivi „fac parte din istoria noastră.” Aceste afirmații au fost interpretate de unii ca o încercare de a reabilita imaginea unor figuri controversate din istoria României, ceea ce a dus la deschiderea dosarului penal.

Legislația privind propaganda și ură

Cazul Georgescu a evidențiat limitele legislației actuale:

Sancționarea insuficientă a infracțiunilor motivate de ură
Parchetul General a atras atenția că legile în vigoare nu sunt suficient de adaptate pentru a face față realităților moderne. Infracțiunile de propagandă și ură sunt definite strict, ceea ce reduce posibilitatea de a acționa în instanță împotriva unor declarații care rămân ambigue sau fără un context penal clar.

Nevoia de modernizare a cadrului legislativ

Specialiștii consideră că legislația ar trebui actualizată pentru a ține cont de complexitatea discursului public modern, mai ales în contextul platformelor digitale și al dezinformării.