Cum era Crăciunul pe vremea lui Ceauşescu. Românii lucrau, iar copiii îl aşteptau pe Moş Gerilă. Bradul nu semăna deloc cu cel de azi

Sărbătorile de iarnă pe vremea lui Nicolae Ceauşescu arătau total diferit! Românii mergeau la muncă în ziua de Crăciun, iar copiii îl aşteptau pe Moş Gerilă, și asta pentru că Moș Crăciun fusese înlocuit de comuniști. Și bradul de Crăciun era, de fapt, pomul de iarnă! Iată cum arătau sărbătorile de iarnă în perioada lui Nicolae Ceauşescu!

Așa arăta Crăciunul pe vremea lui Ceauşescu

Luna decembrie în comunism era total diferită față de zilele noastre.  Nu erau zile libere de sărbători, iar zilele de Crăciun erau lucrătoare. În plus, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era Pom de iarnă.

Comuniştii au decis să-l distrugă pe Moş Crăciun şi să-l înlocuiască cu Moş Gerilă la începutul anilor 50. De asemenea, comuniștii voiau să șteargă Crăciunul din calendarul românilor, așa că au transformat zilele de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.

Românii lucrau în zilele de Crăciun

Începând cu 1950, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, așa că românii mergeau la muncă. Sub regimul fostului dictator Nicolae Ceauşescu, vreme de câteva decenii, Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, o invenție absurdă a comuniștilor.

Dacă astăzi Moș Crăciun vine în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pe vremuri, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era denumit, de fapt, Pom de iarnă.

Dacă zilele de Crăciun erau lucrătoare, startul sărbătorilor de iarnă se dădea după data de 27 decembrie. Și pomul de iarnă se făcea tot după această dată. Cei care amenajau bradul mai devreme erau nevoiți să-l țină departe de geam pentru a nu atrage atenția. De regulă, brazii erau împodobiţi cu globuleţe şi aranjamente din hârtie creponată.

Citește și: De ce Nicolae Ceaușescu l-a transformat pe Moș Crăciun în Moș Gerilă. Cum arăta bradul în perioada comunistă

Serbările Pomului de Iarnă se țineau în fabrici

Serbările Pomului de Iarnă aveau loc în uzine și fabrici, acolo unde toți copiii erau chemaţi în faţa Moşului să recite poezii, iar mai apoi răsplătiţi cu pungi cu dulciuri.

De asemenea, și versurile care erau special create pentru Moș Gerilă aveau tentă comunistă: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine: „Moş Gerilă, toţi îmi spun Că eşti darnic şi eşti bun Dar să stii mai din’ainte C-am fost băieţel cuminte, Şi mai spun aşa să ştii Ca eu nu-ţi cer jucării Cum ţi-ar cere şi alţi copii. Însă nu m-aş supăra Dacă tot mi-ai da ceva”. 

Nu doar Moș Crăciun a fost schimbat, ci și cântecele şi colindele specifice sărbătorilor de iarnă. Pluguşorul în varianta clasică nu a mai fost recitat vreme de câteva decenii, pentru că Ceauşescu a decis înlocuirea lui cu o variantă de partid.

„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate.

Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….”, suna Pluguşorul din 1980.

Citește și: Când a fost împodobit primul brad de Crăciun în România. Tradiţia avea deja sute de ani în alte ţări