Cu ce se ștergeau oamenii înainte de apariția hârtiei igienice. Cum se folosea „gâtul de gâscă”

Deşi pare un obiect banal, pandemia de coronavirus a pus hârtia igienică într-o cu totul altă lumină. Imaginile în care oamenii se băteau de la baxurile cu hârtie şi rafturile goale îngrijorau cu adevărat privitorii. Dar te-ai întrebat vreodată cu ce se ştergeau oamenii înainte de apariţia acesteia?

Cu ce se ştergeau oamenii înainte de hârtia igienică

Dacă în starea de urgenţă impusă din cauza pandemiei de coronavirus te-ai panicat văzând toate acele imagini cu rafturile goale de hârtie igienică, iată tot ce trebuia să ştii despre asta! Mai exact, este interesant de aflat ce foloseau oamenii înainte de apariţia hârtiei. Puţini sunt cei care au habar că aceasta a fost inventată în China, în secolul al XIV-lea, deci destul de târziu. Conform istoricilor, înainte de acest moment important, se foloseau bureţi aşezaţi într-un vârf de băţ. Cei mai bogaţi, însă, aveau lâna în loc de burete, iar aceasta era îmbibată cu apă de trandafir.

Susan Morrison, profesor în literatură medievală la Universitatea de stat din Texas, a explicat că cele mai multe dintre materialele folosite nu mai pot fi cunoscute. Unul dintre cele mai vechi astfel de materiale este “băţul igienic” – lemn sau bambus înfăşurat în pânză. Acesta era folosit în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, în China.

“Majoritatea materialelor nu le mai avem pentru că sunt organice și au dispărut”, a explicat Morrison, conform Live Science.

Pe de altă parte, grecii şi romanii se curăţau cu “pessoi” şi “tersorium”, care erau, de fapt, tot nişte beţe cu un burete în vârf. În funcţie de zona în care locuiau, oameni apelau la coji de nucă de cocos, zăpadă, muşchi de pe copaci, iarbă, frunze de porumb.

“Gâtul de gâscă” – cea mai bună variantă?!

Una dintre referinţele din literaturaălegată de precursorul hârtiei igienice este făcută de scriitorul francez François Rabelais în “Gargantua şi Pantagruel”. Acesta a menţionat, pentru prima oară, hârtia igienică, însă a explicat că nu este suficient de eficientă. Mai mult, celebrul scriitor spunea că gâtul de gasca era, de departe, ce mai bună variantă. Desigur, totul era o satiră.

“Chiar dacă glumea, penele funcţionau la fel de bine ca orice alt material organic”, a mai spus Susan Morrison.

Istoria hârtiei igienice, însă, începe cu prima fabrică. Se întâmpla în 1857, în America, unde purta numele de “hârtie terapeutică”. Aceasta se vindea în pachete de 500 de file, însă fără prea mare succes pentru că oamenii nu înţelegeau de ce trebuie să plătească când puteau folosi foarte bine şi ziarele pe care oricum dădeau bani.

Cilindrul hârtiei a apărut abia în 1880, iar în 1940 a fost inventată cea cu două straturi. Acum, este un articol indispensabil în orice locuinţă.