Cu ce este bine să stropești prin casă de Sfinții Constantin și Elena. Femeile trebuie să respecte în special acest obicei

Cu ce este bine să stropești prin casă de Sfinții Constantin și Elena. Femeile trebuie să respecte în special acest obicei
Tradiții și obiceiuri păstrate și transmise din bătrâni

Mâine, pe 21 mai, creștinii sărbătoresc Ziua Sfinților Constantin și Elena. Împăratul Constantin a fost cel care, în 313, a emis un edict. Prin acel edict Constantin proclama creștinismul ca religie legală în Bizanț. Pe lângă procesiunile religioase ale acestei zile, creștinii ortodocși au și anumite tradiții, obiceiuri, și lucruri pe care le fac în această zi. Unele dintrele sunt păstrate și transmise din bătrâni, și sunt menite să aducă sănătate, prosperitate și liniște în sânul familiei.

21 mai, Ziua Sfinților Constantin și Elena

În România, marcarea acestei sărbători este caracterizată de o combinație de ritualuri creștine și păgâne. Ziua Sfinților Constantin și Elena este, de asemenea, ziua dansatorilor de foc, se mai spune în popor.

În satele din Bulgaria, în apropiere de Muntele Strandzha se poate vedea ritualul străvechi al dansului pe foc, în care oamenii dansează desculți pe cărbuni incandescenți, ținând deasupra capului o icoană a sfinților.

În fiecare an, pe 21 mai, creștinii ortodocși sărbătoresc Ziua Sfinților Constantin și Elena. Bătrânii spun că în această zi păsările își învață odraslele să zboare. Ziua de 21 mai este și un prilej pentru români de a-și sărbători ziua numelui.

Cunoscuți ca fiind cei care i-au făcut pe creștini liberi, cei doi împărați Constantin și Elena au devenit adevărați protectori ai creștinilor. În timpul domniei sale, împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Se spune că mama sa, regina Elena, obișnuia să-i ajute pe creștinii asupriți.

Tradiții și obiceiuri păstrate și transmise din bătrâni

Legat de această zi importantă pentru creștinii ortodocși din România, există tradiții și obiceiuri, care sunt respectate și astăzi. Majoritatea dintre ele au fost păstrate și trnasmise din bătrâni. În unele părți ale țării, există unele obiceiuri neobișnuite în această zi, bazate pe superstiții tradiționale:

De exemplu, muncitorii agricoli nu muncesc, pentru a preveni deteriorarea câmpului de cultură cauzată de păsări. De asemenea, se spune că cine plantează porumb, ovăz sau mei după Ziua de Constantin și Elena, acesta se va usca.

Un al obicei păstrat, este cel în care viticultorii cred că, dacă lucrează în vie în ziua Sfinților Constantin și Elena, sturzii vor mânca recolta. Ciobanii hotărăsc pe 21 mai persoana care va avea grijă de oi și unde își vor așeza stânele.

De asemenea, ei aprind un foc mare și trec prin oi, protejându-le astfel de pericole, atâta timp cât acestea rămân în stână. Alte lucruri legate de Ziua Sfinților Constantin și Elena spun că, ziua de 21 mai este și sărbătoarea păsărilor de pădure.

De asemenea se mai spune în tradiția populară că păsările de pădure își învață puii să zboare. O altă tradiție spune că în Ziua Sfinților Constantin și Elena, femeile trebuie să stropească prin casă cu aghiasmă, astfel alungând duhurile rele și necurate, și să ai în casă trei fire de bujori.

Importanța edictului semnat de Împăratul Constantin

Până în anul 313, când a fost semnat edictul, creștinii au suferit una din cele mai mari drame. Imperiul Roman, care nu acceptase creștinismul, în forma sa timpurie, i-a prigonit peste tot pe unde aceștia erau găsiți.

Inclusiv celebra operă literară și cinematografică „Qvo Vadis” spune povestea prigonirii creștinilor în Imperiul Roman. Edictul semnat de Constantin avea să schimbe total fața creștinismului.

Ziua Sfinților Constantin și Elena, nașterea Bisericii Creștine

Din punct de vedere istoric, controversa în jurul deciziei de a recnuoaște Biserica Creștină în Bizanț a fost una extrem de mare. Din punct de vedere spiritual, nici Împăratul Constantin, și nici chiar discipolii lui Iisus, nu aveau să-și dea seama de amploarea acestei decizii.

Conform unor legende, Împăratul Constantin semna edictul din 313 din dragoste pentru mama sa, Elena. Aceasta dăduse dovadă de milostenie și dragoste pentru creștinii prigoniți.

Pentru creștinătate, anul 313, de fapt, înseamnă anul oficial al nașterii Bisericii creștine. Era, de fapt, recunoașterea unei religii monoteiste, astăzi creștinismul, așa cum îl știm, fiind cea mai puternică religie, la nivel mondial.