Condiții de ședere și muncă pentru ucraineni în România. Tot ce trebuie să știe
În contextul fluxului mare de refugiați ucraineni statul român a pus la dispoziția acestora mai multe variante de ajutor. Fie că este vorba de ajutorul de tranzit spre alte state europene, sau de ședere pe teritoriul României, majoritatea celor care intră în țară vor fi ajutați, conform legislației în vigoare. Deja, la nivelul guvernuli, a fost implementată o platformă prin care ONG-urile, sau alte instituții pot anunța modul în care pot ajuta, dar există și alte platforme cu informații utile referitoare la modul în care refugiații pot beneficia de mai multe facilități.
Refugiații ucraineni continuă să treacă granița spre România
Refugiații ucraineni au continuat marți să treacă granița spre România, fugind de războiul care continuă în țara lor. Refugiații au fost întâmpinați de voluntari la poarta de frontieră de la Siret și li s-au oferit băuturi calde și pături.
„De fapt, zona în care mă aflam era sigură. Totuși, ieri am auzit focuri de armă și am plecat imediat. M-am simțit atât de stresată, a fost foarte trist și înfricoșător.
Cel mai înspăimântător lucru pentru mine a fost când s-a întrerupt internetul și s-a pierdut orice comunicare”, a declarat Shakrun Umeym, un student din Ucraina de origine tunisiană.
Peste 500.000 de ucraineni au fugit până în prezent din Ucraina și au trecut în țările vecine pentru a scăpa de bombardamentele rusești, potrivit Agenției ONU pentru refugiați. Războiul dintre Rusia și Ucraina a intrat marți în cea de-a șaptea zi. Războiul a fost întâmpinat cu indignare de comunitatea internațională, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Japonia și SUA aplicând o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei. De asemenea, țările occidentale au fost de acord să furnizeze arme Ucrainei.
Pe teritoriul României 118.461 de refugiaţi ucraineni
Conform unor date prezentate astăzi în ședința de Guvern de către premierul Nicolae Ciucă, în România au intrat peste 118 mii de refugiați ucraineni, dintre care peste o treime au răms pe teritoriul României, aflându-se printre ei și aproximativ 18 mii de minori.
„În această dimineață, au intrat pe teritoriul României 118.461 de refugiaţi ucraineni. Dintre aceștia 70.026 au părăsit teritoriul României. Au rămas în țară 46.435, ceea ce reprezintă aproximativ 39% din numărul total al cetățenilor ucraineni care au intrat pe teritoriul României. De asemenea, cred că este important de precizat că 1.070 de cetățenii ucraineni au solicitat azil, iar dintre aceștia 476 au rămas în centrele de azil din țara noastră.
De asemenea, este important să precizăm că din cifra totală de cetățeni ucraineni care au decis să rămână în România, aproximativ 18.000 sunt minori. De aceea, în această dimineață, în cadrul ședinței, precum și activitatea pe care am desfășurat-o seară împreună cu ministrul educației, ministrul finanțelor, ministrul afacerilor interne și ministrul familiei și tineretului, am căutat și am identificat soluții care se vor concretiza în măsuri pentru a putea să acordăm atenția cuvenită acestor 18.000 de minori. ”, a anunțat astăzi premierul Nicolae Ciucă.
Ce facilități pot avea refugiații ucraineni în România
Mai multe ONG-uri, printre care „Code for Romania”, Agenția pentru refugiați ai Națiunilor Unite, în parteneriat cu DSU, au realizat o platformă menită să-i ajute pe refugiații ucraineni aflați în aceste zile pe teritoriul României.
Conform acestei platforme, există două modalități principale de a intra în România. Prima ar fi cu drept de ședere de scurtă durată, iar cea de a doua ca solicitant de azil. Refugiații ucraineni, de asemenea, pot să solicite azil în România, la un moment ulterior.
Pentru cei care vor să stea pentru o perioadă scurtă de timp în România, în cazul în care pot prezenta un pașaport valabil la punctul de trecere a frontierei pot intra în România, și pot sta până la 90 de zile. În cazul solicitanților de azil, dacă nu există niciun fel de documente, pot intra în România în calitate de solicitant de azil.
Pentru refugiații ucraineni care au decis să rămână în România, și vor să muncească, vor putea face asta, în condițiile în care nu există un aviz de muncă, dar prin închieierea unui contract de muncă cu normă întreagă, sau în regim de nomazidigitali, asta însemnând că vor putea munci de la distanță (remote work), și având această viză pot să obțină și permisul de ședere pe teritoriul României.
În condițiile în care intrarea în România se va face pe baza unei cereri de azil, respectivul va avea acces liber la piața muncii din România, fie pe baza permisului de ședere, fie în baza unei adeverințe care să ateste procesarea cererii de azil.