Comoara neștiută pe care stă România. Când a fost descoperită

România stă pe o adevărată comoară. În subsolul Mării Negre se ascund rezerve uriaşe de hidrocarburi, zăcăminte de gaze și petrol. România a încercat prospecţiuni subterane în Marea Neagră încă din anii ’70, dar fără rezultate spectaculoase.

România stă pe o comoară neștiută. Când a fost descoperită

Tehnologiile nou apărute la începutul mileniului au permis o evaluare mai bună a zăcămintelor. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, mai ales în ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale.

Astfel, companii importante de pe piaţa mondială a hidrocarburilor şi-au arătat imediat interesul pentru explorarea acestor zăcăminte, Primul pas important a fost făcut 2008, când ExxonMobil cea mai mare companie petrolieră din lume, a încheiat un parteneriat cu OMV Petrom, principala companie românească din domeniu.

Delimitarea platoului continental al Mării Negre, important pentru România

Un al doilea pas important a fost făcut în 2009, în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre. România a primit drepturile asupra unei zone de 9700 de kilometri pătraţi, sau 80% din suprafaţa aflată în dispută.

De atunci, companiile internaţionale au început să se implice cu adevărat. ExxonMobile şi OMV Petrom au investit un miliard şi jumătate de dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră. Rezultatele au fost spectaculoase. S-a anunțat descoperirea unui zăcământ estimat undeva între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, într-o zonă adâncă. Trei ani mai târziu, Lukoil prezenta descoperirea unui alt zăcământ, estimat la 30 de miliarde de metri cubi.

România nu va mai fi dependentă de Federația Rusă

Acum, firmele implicate în exploatarea din Marea Neagră au constituit Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră. Firmele exploatează potenţialului economic din zona românească a Mării Negre, asigurând ”cele mai înalte standarde de protecţie a mediului înconjurător, de sănătate şi de siguranţă pentru toţi cei implicaţi în activităţile offshore”.

Astfel, România nu va mai avea nevoie de importurile de gaze din Federaţia Rusă, după ce va începe extracţia din Marea Neagră. ”Din 28 de state membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, cred că în faţa noastră se află doar Estonia şi Danemarca. Cred că am putea chiar să ne îmbunătăţim acest loc 3, care este mai mult decât onorabil„, a declarat Răzvan Niculescu, fost ministru al energiei, actualmente expert la compania Deloitte.

Sub Marea Neagră s-ar regăsi 200 de miliarde de metri cub de gaze naturale

Oficiali ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de la Bucureşti estimează că sub Marea Neagră s-ar găsi aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Concesionarii zăcămintelor spun că sunt disponibilie 170 de miliarde de metri cubi.

Astfel se estimează că 65% din gazele extrase din Marea Neagră vor fi consumate în România, acoperind nevoile interne, iar 35% vor pleca la export, consolidând poziţia țării noastre de jucător pe piaţa europeană a gazelor. Până în anul 2040, termenul fixat de raport, beneficiile se anunţă uriaşe.

PIB-ul va crește cu 42 de miliarde de dolari

Pentru a exploata resursele de gaze evocate este nevoie de investiţii însemnate. „Dacă, în Marea Neagră, cele 15 miliarde investite, previzionate de noi, se vor realiza, dacă vom ajunge să avem acea producţie de 170 de miliarde de metri cubi, estimăm că 8,9 miliarde s-ar mai putea investi adiacent, fiind investiţii încurajate, dar nu realizate de operatorii din Marea Neagră, investiţii, să le spun aşa, colaterale.

Deci dacă aceste investiţii se vor realiza, Produsul Intern Brut al României va creşte cumulat pe aceşti 23 de ani, cu aproape 42 de miliarde de dolari„, a mai spus Răzvan Niculescu.