Comoara din adâncurile României de care nu ştia nimeni. Descoperirea e uriaşă, ce s-a găsit sub Sarmizegetusa Regia
Arheologii români au făcut o descoperire fenomenală în Sarmizegetusa Regia. Artefactele găsite i-au uimit pe oamenii de știință. Cum ar fi trăit, de fapt, localnicii din cetățile din Munții Șureanu. Uneltele sunt de-a dreptul impresionante.
Ce unelte dacice s-au descoperit la Sarmizegetusa
Cercetătorii din domeniul arheologiei au descoperit, recent, unelte prețioase ce datează de pe vremea dacilor, în zona Sarmizegetusa Regia
Conform Adevărul, ar fi vorba despre o trusă chirurgicală din vremea dacilor, un sistem de filtrare a apei și inscripțiile controversate din Sarmizegetusa Regia le-au dat motive arheologilor să elogieze cunoștințele celor care au trăit în cetățile din Munții Șureanu.
De peste două secole, cetățile dacice din ținuturile Hunedoarei au fost cercetate de oameni de știință, iar descoperirile și informațiile pe care aceștia le-au strâns de-a lungul timpului dezvăluie o civilizație uimitoare.
Unele artefacte rare, scoase la iveală în anii ’50, la Sarmizegetusa Regia, i-au făcut pe arheologi să susțină că anticii care au trăit pe actualul teritoriu al României, în cetățile izolate din munți, aveau cunoștințe tehnice și științifice avansate pentru epoca lor, cunoșteau scrisul și medicina.
Peste 100 de inscripții de litere și simboluri, în general, grecești au fost descoperite în blocurile de piatră rămase din cetățile dacice.
Potrivit arheologilor, acestea ar putea fi fie semne făcute de pietrari care au ridicat cetățile, fie litere din numele unor regi sau cifre legate de calcule astronomice sau matematice. Cele mai multe dintre inscripțiile antice conțineau unul – două simboluri, astfel că semnificația lor nu a putut fi deslușită pe deplin.
Citește și Locurile minunate din România de unde vei lua cea mai mare energie. Au puteri magice
În schimb, o inscripție rămasă pe rămășițele un vas antic, aflat în Sarmizegetusa Regia, i-a convins pe unii arheologi că dacii cunoșteau scrierea și o foloseau, cel puțin în rândul elitelor.
Vasul provenit din Sarmizegetusa Regia era înalt de un metru şi cu un diametru asemănător și ar fi fost folosit ca obiect de cult, potrivit arheologilor. Pe fragmentele descoperite din el erau ștanțate cuvintele „Decebalvs Per Scorilo“ (Decebal, fiul lui Scorilo), scrise cu litere latine.
De-a lungul timpului, vasul dacic, reconstituit şi aflat în prezent la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, a iscat numeroase controverse.
Primele informaţii despre descoperirea unor fragmente ale acestuia provin de la începutul secolului al XIX-lea – nota cercetătoarea Aurora Pețan. Atunci au avut loc primele săpături sistematice la Sarmizegetusa Regia, iar procuratorul fiscal Paul Török, cel care a cercetat ruinele fostului oraş antic unde localnicii au găsit mai multe comori, a consemnat, într-un raport ulterior, descoperirea unui fragment ceramic cu inscripţia „PER Sco Rilo“.
În 1954, arheologii au cercetat aşezarea civilă din Sarmizegetusa Regia, iar pe una dintre terase, omul de știință I.H. Crişan a găsit un fragment ceramic cu ştampila DECEBALVS şi un al doilea, cu ştampila PER SCORILO.